agonia
italiano

v3
 

Agonia.Net | Regolamento | Mission Contatto | Registrati!
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articolo Comunità Concorso Saggistica Multimedia Personali Poesia Stampa Prosa _QUOTE Sceneggiatura speciale

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 

Octavian Goga[OCTAVIAN_GOGA]

 
  OCTAVIAN_GOGA

Città di residenza: n. Rășinari (Sibiu) - d. Ciucea
Madrelingua Madrelingua


Biografia Octavian Goga

Pagina web personale Octavian Goga


 
L`indirizzo diretto di questo autore é : 

Authorship & Copyright Protection (beta):
 Active compilations of this author::

Questi sono i più recenti ai testi di quest' autore:

Poesia (97)
Tutti (97)

Questi sono i più recenti ai testi di quest' autore:

Commenti:

Testi iscritti da questo autore nella Biblioteca:

Pagina: 2 : 1

A fost odat’... :
Poesia 2005-05-20 (9941 visite)

A murit... :
Poesia 2003-05-29 (9164 visite)

Acasă :
Poesia 2005-12-07 (13240 visite)

Aducerile-aminte :
Poesia 2005-06-24 (11844 visite)

Aeternitas :
Poesia 2005-10-14 (9205 visite)

Agonie :
Poesia 2005-09-06 (9465 visite)

Am fost... :
Poesia 2003-05-29 (10880 visite)

Amurg :
Poesia 2005-10-14 (24588 visite)

Apostolul :
Poesia 2005-10-14 (17153 visite)

Apostolul :
Poesia 2005-10-14 (9615 visite)

Apus :
Poesia 2005-10-14 (13423 visite)

Asfințit :
Poesia 2005-10-14 (12860 visite)

Așteptare :
Poesia 2005-10-14 (10527 visite)

Așteptare :
Poesia 2005-10-14 (10587 visite)

Așteptare :
Poesia 2005-10-14 (11080 visite)

Atunci :
Poesia 2005-12-07 (9567 visite)

Bătrâni :
Poesia 2005-12-07 (15732 visite)

Cade-o lumină :
Poesia 2005-06-24 (9339 visite)

Cain :
Poesia 2005-12-07 (9012 visite)

Cântă moartea :
Poesia 2005-12-07 (13188 visite)

Cântec :
Poesia 2005-12-07 (12990 visite)

Cântece :
Poesia 2005-12-07 (24389 visite)

Cântece :
Poesia 2005-12-07 (8379 visite)

Cântece :
Poesia 2005-12-07 (8944 visite)

Cântecele mele :
Poesia 2005-12-07 (10134 visite)

Cărbunii :
Poesia 2009-10-11 (10941 visite)

Ceahläul :
Poesia 2002-10-23 (10642 visite)

Cetind pe Baudelaire :
Poesia 2013-03-21 (6649 visite)

Chemare :
Poesia 2006-05-16 (8662 visite)

Clăcașii :
Poesia 2008-02-07 (15205 visite)

Coboară toamna... :
Poesia 2006-05-16 (31136 visite)

Cosașul :
Poesia 2009-10-13 (9974 visite)

Craciunul copiilor :
Poesia 2004-10-05 (24950 visite)

Dăscălița : poezii pentru copii
Poesia 2005-09-25 (26619 visite)

Dascălul :
Poesia 2009-10-11 (10563 visite)

De demult... :
Poesia 2006-05-16 (25587 visite)

Departe :
Poesia 2009-10-12 (10711 visite)

Din larg :
Poesia 2010-04-28 (9945 visite)

Doina :
Poesia 2008-11-12 (33805 visite)

Dorinta :
Poesia 2002-12-06 (12992 visite)

E sărbătoare :
Poesia 2008-02-07 (10385 visite)

Eu știu un basm :
Poesia 2009-10-11 (8084 visite)

Fără țară :
Poesia 2009-10-21 (10048 visite)

Fată mare :
Poesia 2002-10-23 (9427 visite)

Fecunditas : Ne cheamă pământul, 1909
Poesia 2005-07-16 (8014 visite)

Graiul pâinii :
Poesia 2009-10-13 (7942 visite)

În mine câteodată :
Poesia 2009-10-26 (9393 visite)


Pagina: 2 : 1





Biografia Octavian Goga

Octavian Goga (n. 1 aprilie 1881, Rășinari — d. 7 mai 1938, Ciucea) a fost un poet român, ardelean, de origine aromână, politician de extremă dreaptă, (pro-nazist și anti-semit și prim-ministrul României din 28 decembrie 1937 până la 11 februarie 1938. Membru al Academiei Române din anul 1920.

Octavian Goga s-a născut la 1 aprilie 1881 în satul Rășinari, de pe versantul nordic al Carpaților, în casa cu nr. 778 de pe Ulița popilor, fiul preotului ortodox Iosif Goga și al soției sale, Aurelia, învățătoare (și colaboratoare în tinerețe la ziarul Telegraful român și la revista Familia). Între anii 1886-1890, Goga a urmat școala primară din satul natal, avându-l învățător pe Moise Frățilă, intelectual patriot, prototipul posibil din poezia Dascălul, așa cum sora sa, Victoria, stinsă de timpuriu, a fost prototipul din Dăscălița. Cea mai mare parte a vacanțelor, așa cum povesteste autorul în diverse texte autobiografice, și le-a petrecut în satul natal al tatălui său, Crăciunelu de Sus, jud. Alba. Satul se află pe Târnava Mică, astăzi fiind parte a comunei Cetatea de Baltă și circa 20% din familiile din sat poartă numele de Goga. Poetul spunea: "viața tăranilor de pe delnițele Crăciunelului mi-au fost sursă de inspirație pentru Plugarii și Clăcașii"[necesită citare]. În 1890, poetul s-a înscris la liceul de stat din Sibiu (astăzi Liceul Gheorghe Lazăr), ale cărui cursuri l-a urmat până în 1899, când s-a transferat la liceul românesc din Brașov. La absolvirea liceului, în 1900 s-a înscris la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Budapesta, continuându-și apoi studiile la Berlin și încheindu-le în 1904.

În numărul din 12-24 decembrie (nr. 275, p. 1098) ziarul Tribuna (Sibiu) i-a publicat prima poezie, Atunci și acum, semnată Tavi. Ion Pop-Reteganul de la Revista ilustrată (Bistrița) i-a scris la poșta redacției: „Ai talent, tinere amic, cultivează-l cu diligență, că poți deveni mare. Ziua bună de dimineață se arată. Nu cumva să neglijezi datorințele de studinte”. După aceste încurajări, i se publică pe o jumătate de pagină poezia Nu-i fericire pe pământ[3]. Goga, elev la liceul cu limba de predare maghiară din Sibiu, încă nu împlinise șaptesprezece ani.

Următoarele poezii pe care le-a publicat în revista Familia a lui Iosif Vulcan (Oradea, an XXXIV, 1898, nr. 44, p. 13, noiembrie) și în ziarele Tribuna și Luceafărul (nr. 11, 1 decembrie 1902, nr. 14 - 15, 1 august 1903) au fost semnate, cu precădere, tot Octavian și apoi Nic. Otavă. Abia la 15 septembrie 1903 a semnat, în Luceafărul, prima poezie (Sfârșit de septembrie), cu numele Octavian Goga.

La 1 iulie 1902 a apărut la Budapesta revista revista Luceafărul, publicație pentru cultura națională și unitatea politică a românilor din Transilvania, unde Goga și-a publicat majoritatea poeziilor. Înființarea revistei s-a datorat studenților români care activau la Budapesta, în cadrul Societății „Petru Maior”: Al. Ciura, semnatarul articolului „În loc de program” din primul număr, Octavian Goga, cel care, în 1933, va afirma că titlul revistei „era înrudit cu starea sufletească și cu conștiința literară din acele vremi“. Majoritatea creațiilor incluse de Goga în volumul Poezii (1905), au apărut în Luceafărul, în paginile căreia poetul s-a afirmat ca talent literar autentic.

În 1904, a apărut în Luceafărul (an III, nr. 4, 15 februarie, p. 91 - 92) cunoscuta poezie Oltul, și în nr. 7, din 10 aprilie, p. 151, poezia Dăscălița, semnate Nic. Otavă, iar în 1905, poeziile: Plugarii, Lăutarul, Dascălul, Rugăciune și Clăcașii.

La 5 mai 1938, în parcul Castelului de la Ciucea poetul a suferit un infarct cerebral și a intrat în comă. În ziua de 7 mai 1938, la ora 14,15, s-a stins din viață la vârsta de 57 de ani. La Ciucea, prin fața catafalcului, duminică, 8 mai, și luni, 9 mai, a continuat pelerinajul miilor de oameni care l-au iubit și i-au prețuit opera. Marți, 10 mai, trenul mortuar cu rămășițele pământești ale ilustrului dispărut a pornit spre București. Sicriul a fost așezat, miercuri, 11 mai, în rotonda Ateneului, unde a stat până sămbătă 14 mai, când s-au desfășurat funeraliile naționale. Conform testamentului, nu s-au rostit cuvântări. Ulterior trupul poetului a fost înmormântat la conacul lui Goga de la Ciucea, conform dorinței acestuia




poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Questo è l'Olimpo della Lettertura, della Poesia, e della Cultura. Se hai piacere di partecipare alle nostre iniziative scrivi altrimenti appaga la tua conoscenza con gli articoli, la saggistica, la prosa, la poesia classica e/o contemporanea oppure partecipa ai nostri concorsi. poezii
poezii
poezii  Cerca  Agonia.Net  

La riproduzione di qualsiasi materiale che si trova in questo sito, senza la nostra approvazione, é assolutamente vietata
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politica di condotta e confidenzialità

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!