Pagina: 2 : 1
A la nuit
: Le coeur innombrable
 Poesia 2004-08-28 (10093 visite)
Aimer, c'est de ne mentir plus
:
Poesia 2020-05-12 (2114 visite)
Amiaza pasnica
:
 Poesia 2005-05-04 (9008 visite)
Amiaza pasnica
:
Poesia 2005-05-24 (7824 visite)
Appel
:
Poesia 2008-10-21 (9076 visite)
Avoir tout accueilli...
: Les vivants et les morts
Poesia 2006-05-08 (7429 visite)
Bittô
:
Poesia 2005-07-03 (7025 visite)
Chaleur
:
Poesia 2010-05-14 (22937 visite)
Chatte persane
:
Poesia 2008-10-19 (7703 visite)
Comprends que je déraisonne…
:
Poesia 2008-10-17 (6989 visite)
Comprends que je déraisonne…
:
Poesia 2008-10-17 (7999 visite)
Conscience
:
Poesia 2008-10-19 (7275 visite)
Dissuasion
: Le coeur innombrable
Poesia 2004-08-28 (7850 visite)
Il fera longtemps clair ce soir
: Le coeur innombrable
Poesia 2004-08-28 (10011 visite)
Il n'est pas un instant
: Poèmes de l'amour
Poesia 2004-10-12 (8380 visite)
Je me défends de toi...
:
Poesia 2006-05-07 (6354 visite)
Je me défends de toi...
:
Poesia 2006-05-07 (6932 visite)
Je t'aime, et cependant...
: Les vivants et les morts
Poesia 2006-05-08 (7625 visite)
J'écris pour le jour
:
Poesia 2006-05-07 (12187 visite)
La chaude chanson
: Le coeur innombrable
Poesia 2004-08-28 (8551 visite)
La cité natale
: Le coeur innombrable
Poesia 2004-08-28 (6485 visite)
La conscience
: Le coeur innombrable
Poesia 2004-10-09 (6648 visite)
La jeunesse
: Le coeur innombrable
Poesia 2004-10-09 (7463 visite)
Pagina: 2 : 1 |
|
|
|
|
|
Biografia Anna de Noailles
Anna de Noailles (1876, Paris - 1933, Paris) născută prințesa Brâncoveanu, a fost o scriitoare și o poetă franceză de origine română.
Vedetă a saloanelor mondene din Paris la începutul secolului al XX-lea, Anna de Noailles s-a născut în familia Brâncoveanu, dintr-o mamă grecoaică, Raluca Musuruș, și un tată român, un prinț Brâncoveanu, Grigore Brâncoveanu. Mama ei, fiica lui Musuruș-pașa, ambasador al Turciei la Londra, în anii 1850 și a Anei Vogoride, a fost o cunoscută muziciană, idolul compozitorului polonez Paderewski. Ana Brâncoveanu s-a căsătorit cu Mathieu de Noailles în anul 1897. După circa un secol Anna de Noailles este mai celebră pentru rolul ei de femeie de societate și aristocrată, de prietenă a unor literați celebri, decât pentru poemele sale de influență Parnasiană. Debutul său poetic s-a produs în 1899, iar la scurt timp a publicat un volum antologic, în 1901, “Le Cœur innombrable” care a avut un succes remarcabil. A fost aleasă imediat membră a prestigioasei Académie Royale Belge de Langue et de Littérature Françaises și apoi a exclusivistei Academii Franceze care i-a acordat marele premiu pentru literatură. A fost prima femeie comandor al Legiunii de Onoare. Noailles era vara prinților Bibesco și se înrudea cu toți aristocrații care au avut reședința la Paris. Corespondența sa inedită cu Maurice Barrès a fost publicată în 1986. A fost admirată de Jean Cocteau și i-a fost prezentată lui Pierre Loti, un alt mare scriitor francez și prieten personal al reginei Maria și al României.
Salonul Anei de Noailles, de pe Avenue Hoche a atras ca un magnet pe unii din cei mai mari scriitori francezi Parisului secolului XX: Pierre Loti, Francis Jammes, Andre Gide, Gabriela Mistral, Colette, Paul Valéry, Jean Cocteau, Francois Mauriac, frații Daudet, Robert de Montesquiou, Paul Hervieu, Paul Claudel, Max Jacob.
După primul Război Mondial societatea și gusturile literare se modifică și Anna de Noailles se trezește că scena literară este ocupată de Dadaism și Tristan Tzara și de avangarda suprarealistă a lui Andre Breton. Ea nu are însă organul necesar ca să-i înțeleagă.
Deși era prietena personală a lui Colette, Anna de Noailles rămîne o reprezentatntă a ceea ce criticii francezi numesc la Belle Époque literară. Opera ei a fost comparată cu cea a unor Swinburne și d’Annunzio, iar textele ei au fost considerate ca fiind “Dionysiac--ecstatice, senzuale, erotice, jucăușe, cîteodată violente și mereu marcate de un tragic curent subteran”. Se spune că Joseph Reinach i-ar fi spus:
Madam, în Franța sunt numai trei miracole – Jeanne d’Arc, râul Marne și dumneavostră.
Nicolae Iorga o considera "cel mai mare poet francez, care era dinspre partea tatălui o Româncă" și vorbea de faptul că și-a câștigat "un loc unic", în "literatura franceză, în a lumii întregi". Anna de Noailles a fost modelul personajului Marcel Proust al contesei Gaspard de Reveillon din romanul "Jean Santeuil", și s-a considerat pe sine însăși cea mai mare poetă franceză și regină literară neîncoronată a Franței.
La slujba sa de înmormântare ținută la Biserica ortodoxă din Paris au participat cei mai importanți politicieni și literați ai epocii sale. "Istoria literaturii române de la origini până în prezent" a lui G. Călinescu o descrie doar ca fiind "lipsită de loialitate față de rădăcinile sale românești" . Pe măsură ce poeta Ana de Noailles revine în atenția culturii franceze ea va fi probabil redescoperită și în țara natală.
|
Post Consigliato
