Plecam la drum cu pumnii în sparte buzunare,
Îmi devenise însuși paltonul idea;
Mergeam sub cer, o, Muză, și îți eram vassal;
O, cite nu visat-am iubiri încîntătoare !

Nădragii de pe mine erau străpuși în tur.
- Visînd, ca Degețelul, tot presăram la rime
Pe drum. Han Carul Mare mi-era în înălțime.
- Și stelele-mi pe boltă foșneau atît de pur.

Eu le-ascultam acolo, pe margini de șosele,
În seri dulci de septembre, cînd picurau mărgele
De rouă pe-a mea frunte ca vinu-ntăritor;

Ori, tot rimînd în umbre, în jocul lor fantastic,
Ca de o coardă-a lirei trăgeam de un elastic
De la pantofi, punîndu-mi pe inimă-un picior !