Cinci sau șase zile după moartea mea,
s-a prezis că-s vrednic
să mă-ntorc pe pământ.
Ideea îmi pare bizară,
dar nu vreau să supăr pe nimeni.
Ținând seama de serviciile mele
de poet lucid și sincer,
am fost lăsat să aleg:
„Vrei să fii Boccacio, Lordul Byron,
Victor Hugo, Virgiliu, Apollinaire?”
Nu am răspuns.
Au supralicitat: „Fii
Leonardo da Vinci, Vermeer, Chardin,
Paganini”. Am păstrat tăcerea.
„Ne vom învoi dacă simpatia dumitale
se-ndreaptă spre Richelieu sau spre Colbert,
spre Bonaparte sau spre Filip II”
În fine am zis:„Mi-ați face cinste
de m-ați trimite acolo,
între fluviu și cer, pe o stâncă abruptă,
vuind și înghițind stele,
în calitate de baobab”.




Traducere Maria Banuș