Lui Paul Alexandru Georgescu
Iată,
În urma războiului
Răniţii vin.
Din urma răniţilor –
Morţii tăcuţi.
Din urma morţilor –
Plugul cel drept.
Din urma plugului
Tu, Doamne,
Paşii îţi legeni.
O brazdă,
O brazdă amestecată
Roşu
Cu seminţele Tale,
Cu sângele nostru,
Cu gloanţele încă
Fierbinţi
Aceasta să fie oare
Viaţa pe care
Din marea Ta viaţă
Ne-ai dat-o?!
Doamne, care,
Aidoma unui cosor,
Aidoma muchiei lui,
Ţie împotrivă,
Palma noastră
În palma Ta o ţii.
Spunem că te iubim, dar
N-ai încredere-n noi –
Mâine iar încăiera-ne-vom.
Şi ne-ai părăsit.
În lipsa Ta,
Iată, răsar iarăşi
Coarnele de foc
Ale întunecatului diavol.
Şi par să nu-l
Mai poată înfrunta
Nici ruga mamelor,
Nici dreptatea luminosului plug.
Doamne, care nici din urma
Copiilor
Nu mai doreşti să mergi.