Născut pentru a fi liber
în labirintul de ziduri al orașului palid
înălțat într-un mileniu însorit
de altă seminție
locuit acum de barbari
și-n care semețele clopotnițe
sunt cuiburi de grauri
iar de pe scocuri curge apă sidefie

Născut pentru a fi singur
cu privirea lipită de ziduri
bătrâne și umede
cu degete încleștate de înaltele porți
vraiște în vânt
ce-nchid curți de câini vagabonzi
și neamuri triste
ce se-ncaieră la un cuvânt

Născut pentru a fi patetic
între zidurile și porțile palidei cetăți
frumoasă doar când e pustie
când barbarii își dorm somnul fără vise
și-n preajmă-s numai umbre
din altă seminție

Născut pentru a fi liber
ca și când lumina de crepuscul
palid – sidefie
ar închipui un suflet străin
ce-ar fi putut să fie