Cind am intrat tirziu in casa, totul
Pastrase clipa ultimei vederi.
Pe canapea rochita ramasese
Sculptind molatec trupul tau de ieri.

Deschisa cartea. Nici o mina noua
Nu intorsese pagina de-atunci
Pe ornicul oprit aceeasi ora,
Prin storul tras aceleasi raze lungi.

Pa masa inca staruiau alaturi
Tacim de-argint si cupa de clestar.
Doar perele pareau acum de piatra,
Doar strugurii pareau de chihlimbar.

De portelan albastru pudriera
Tot mai ningea parfumul tau pe scrin.
Am tresarit ca n-a uitat manusa
Nici bratul gol, nici degetul tau fin.

Tu singura lipseai. Ascunsa unde?
Cind totul dupa ani e neclintit.
Ori poate colo-n umbrele oglinzii
Obrazul tau, plapindul, mi-a zimbit.