Am ajuns in toamna acestei zile.
Ar trebui sa ploua si inimile sa doarma,
calendarul ar trebui sa-si fluture disperat si ridicol
cele cateva file
si, in orice caz, linistea sa ameninte ca o arma.


Ar trebui sa inalt catre o himerica iubita
acelasi patetice, moi si dulci lamentari,
moartea ar trebui sa-mi fie o mare ispita
si sa-mi fac din toate nimicurile intrebari.


Ar trebui poate sa ghicesc in noapte
chemarile unui "dincolo" nebanuit
si sa plang chinuit de inaltimea peretilor
sau de nu stiu ce vis neispravit...


Din toate astea nu se-ntampla nimic -
sunt atatea lucruri din care poti sa faci o poezie!...
Fapt e ca cerul este tot albastru
si stelele mai mult decat o mie...