Mihai Ursachi[Mihai_Ursachi]

Città di residenza: Băile Struga, județul Iași
Madrelingua


Biografia Mihai Ursachi

Pagina web personale Mihai Ursachi


 L`indirizzo diretto di questo autore é : 

Questi sono i più recenti ai testi di quest' autore:

Questi sono i più recenti ai testi di quest' autore:

Commenti:

Testi iscritti da questo autore nella Biblioteca:

Pagina: 1

Așa grăit-a :
Poesia 2009-10-22 (6276 visite)

Casa :
Poesia 2009-03-08 (6229 visite)

Cîinele Miriapodis :
Poesia 2009-11-05 (8357 visite)

Din reveriile domnului R. :
Poesia 2011-01-09 (5288 visite)

Eli, Eli... :
Poesia 2010-05-23 (5168 visite)

Flanela :
Poesia 2005-07-07 (8225 visite)

În adâncuri :
Poesia 2010-06-19 (6154 visite)

Magie si alcool :
Poesia 2003-05-28 (9957 visite)

O viață bogată :
Poesia 2010-08-09 (6193 visite)

Odaia gingașei iubiri :
Poesia 2002-09-03 (7732 visite)

Originea și destinul unei haltere de modă veche : din Missa Solemnis (1971)
Poesia 2009-09-03 (5855 visite)

Poemul de purpură - fragmente - : din Poemul de purpură și alte poeme (1974)
Poesia 2011-01-01 (7751 visite)

Proiecte primăvăratice :
Poesia 2010-01-08 (8088 visite)

Solia : din Inel cu Enigmă (1970)
Poesia 2010-11-29 (5641 visite)

Triplu poem pentru batrânul porcar Garibaldi :
Poesia 2002-08-22 (6049 visite)

Biografia Mihai Ursachi

Mihai Ursachi (n. 17 februarie 1941, Băile Struga, județul Iași - d. 10 martie 2004) a fost un poet și traducător român.

În anii '60, a fost închis pentru încercarea de a trece înot Dunărea lângă Porțile de Fier. Până în 1981, când a emigrat în SUA, nu a avut nici un fel de loc de muncă stabil. Vara lucra ca salvamar la Lacul Ciric, lângă Iași, activitatea sa literară însumând mai multe volume de poezie, eseuri și traduceri din limba germană.

A tradus în limba română creațiile unor scriitori ca Hölderlin, Schiller și Paul Celan.

În Statele Unite a intrat în viața universitară, fiind, pe rând, asistent de limba germană la Universitatea Statului Texas din Fort Worth, apoi doctorand și lector la Universitatea Statului California. Cu toate acestea, Ursachi a revenit în România după Revoluție, când a obținut și primul său contract de muncă în țara natală, fiind numit director al Teatrului Vasile Alecsandri din Iași.

După ce în 1992 a fost demis, printr-un decret al ministrului culturii, a preferat să trăiască cât mai discret, având puțini prieteni. În 1998, a publicat un volum retrospectiv al carierei din România, intitulat Nebunie și lumină. Autorul locuia în Iași, România, unde preda la universitate și era secretar al Uniunii Scriitorilor.

În 2001, a fost candidatul propus de România pentru Premiul Nobel pentru Literatură.
Opera
Inel cu Enigmă (1970)
Missa Solemnis (1971)
Poezii (1972)
Poemul de purpură și alte poeme (1974)
Diotima (1975)
Marea înfățișare (1977)
Arca (1979)
Zidirea și alte povestiri (1978; ed. a II-a revăzută, 1990)
Poezii (1996), în colecția "Poezia română contemporană" îngrijită de Mircea Ciobanu
Nebunie și lumină (Ed. Nemira, 1999)
Inel cu Enigmă. Opere complete (Ed. Cartier, Chișinău, 2002)
Benedictus (2002)
Referințe critice se găsesc de asemenea și în Petre Anghel, 'Mihai Ursachi', Comunicare transculturală, București, Editura Cartea Românească, 2003