Pagina: 1
Au regard des divinités
: de Clair de terre (1923) Poesia 2010-01-19 (12313 visite)
Cameră falsă
: din Clair de terre (1923) Poesia 2010-01-21 (8342 visite)
Clé de Sol
: de Mont de piété (1919) Poesia 2010-04-24 (10562 visite)
Coqs de bruyère
: Poesia 2010-02-11 (7372 visite)
Écoute au coquillage
: de Lettres à Aube: 1938-1966 Poesia 2010-01-05 (12605 visite)
Façon
: de Mont de piété (1919) Poesia 2010-04-24 (7894 visite)
Facteur cheval
: de Clair de terre (1923) Poesia 2010-01-19 (6373 visite)
Forêt Noire
: Poesia 2010-02-11 (13396 visite)
Hôtel des étincelles
: de Le revolver à cheveux blancs (1932) Poesia 2010-01-05 (7759 visite)
Iarba roșie
: din revista Littérature (seria nouă, nr. 11-12/1923) Poesia 2010-01-01 (8384 visite)
Il n'y a pas a sortir de la
: de Littérature Nouvelle Serie (no. 11-12/1923) Poesia 2010-01-01 (7828 visite)
Ils vont tes membres déployant...
: Poesia 2010-05-11 (5667 visite)
Intérieur
: Poesia 2010-02-25 (6784 visite)
Le buvard de cendre
: de Littérature Nouvelle Serie (no. 11-12/1923) Poesia 2010-01-01 (6528 visite)
Le Soleil en laisse
: de Clair de terre (1923) Poesia 2010-01-05 (14628 visite)
Les écrits s'en vont...
: de Clair de terre (1923) Poesia 2010-01-05 (8995 visite)
L'herbage rouge
: de Littérature Nouvelle Serie (no. 11-12/1923) Poesia 2010-01-01 (6560 visite)
Non-lieu
: Poesia 2010-05-11 (9346 visite)
Ochi de purpură
: Poesia 2009-05-31 (8060 visite)
Pièce fausse
: de Clair de terre (1923) Poesia 2010-01-01 (15943 visite)
Pleine marge
: de Poèmes (1948) Poesia 2010-01-05 (7244 visite)
Premiers transparents
: Poesia 2010-02-11 (5911 visite)
Rano Raraku
: Poesia 2010-02-11 (6797 visite)
Tiki
: Poesia 2009-08-16 (8237 visite)
Toujours pour la première fois
: de L’air de l’eau (1934) Poesia 2010-01-05 (16120 visite)
Tournesol
: de Clair de terre (1923) Poesia 2010-01-01 (12663 visite)
Union libre
: Poesia 2009-02-26 (9691 visite)
Pagina: 1 |
|

|
|
|
Biografia André Breton
André Breton (n. 19 februarie 1896 - d. 28 septembrie 1966) a fost un poet francez, eseist, editor și critic, șef inițiator și unul dintre fondatorii curentului cultural suprarealism, împreună cu Paul Eluard, Luis Buñuel și Salvador Dalí printre alții. Manifestele suprarealiste ale lui Breton contin cele mai importante expuneri teoretice ale mișcării.
André Breton s-a născut la Tinchebray (Orne) ca fiu al unui negustor. Și-a petrecut copilăria pe meleagurile britanice începând să scrie de mic poeme – l-a cunoscut pe poetul Paul Valéry. A studiat medicina și mai târziu psihiatria datorită căreia, în 1921, l-a cunoscut pe Sigmund Freud. În timpul primului război l-a cunoscut pe Jacques Vaché, un dadaist înfocat.
În 1916 el s-a alăturat curentului cultural dadaist, dar după un timp a formulat o serie de obiecții la adresa asupra dadaismului, declarând: „ Lasă tot. Lasă Dada. Lasă-ți nevasta. Lasă-ți amanta. Lasă-ți speranțele și temerile. Lasă-ți copii în păduri. Lasă-ți substanța pentru umbră. Lasă-ți viața ușoară, lasă-ți ceea ce aveai pentru viitor. Haide, la drum.”. Atunci s-a întors la suprarealism și a colaborat cu Louis Aragon și Philippe Soupault la revizuirea operei Littérature. Foarte importante pentru el au fost întâlnirile din timpul războiului cu Guillaume Apollinaire. Manifestele sale suprarealiste au fost publicate în 1924. Influențat de teoriile psihologice, Breton definea Suprarealismul ca fiind „autonomism psihic pur, prin care o încercare este făcută să exprime, fie oral, în scris sau într-o altă manieră, adevărata funcționare a gândului. Comanda gândului, în absența totală a controlului gândului, excludând orice preocupare morală sau excentrică.” În Al Doilea Manifest, Breton afirmă că suprarealismul luptă să obțină „avantaj mintal, din care viața și moartea, realul și imaginarul, trecutul și viitorul, înțelesul și neînțelesul, nu vor mai fi percepute contradictoriu.” Breton și colegii lui credeau că izvoarele libertății personale și liberării sociale stau în inconștient. Au găsit exemple în tablourile pictorilor Hieronymus Bosch și James Ensor, în scrierile lui Charles Baudelaire, Arthur Rimbaud, Alfred Jarry și chiar din conceptele revoluționare ale lui Karl Marx.
Din 1930 publică câteva colecții de poeme printre care Iubire nebună (1937), volum ce apără emoțiile iraționale ale iubiților, inspirat din mitul Cenușăresei. Proza scrisă de el a fost mai bine văzută decât poeziile sale dintre care se remarcă opera Nadja (publicată în 1928), un portret al lui Breton și al unei femei nebune. Titlu se referă la un nume de femeie, de fapt numele soției sale, și începutul cuvântului speranță în rusește.
În timpul războiului Breton a scris trei poeme epice în care a tratat tema exilului. După cel de-al doilea război mondial el a călătorit în sud-vestul și în vestul Indiei, întorcându-se în Franța în 1946. La scurt timp după întoarcerea în Franța, el devine un fel de meditator al unui grup de tineri suprarealiști.
Intre 1940 și 1950 el a scris esee și colecții de poeme printre care Arcane 17 (1945). Ultima sa lucrare poetică se numeste CONSTELLATIONS (1959).
Moare la Paris la 28 septembrie 1966.
|