21 februarie 1947

Îți doresc atât ție, cât și lui X., să aveți parte de un sfânt post. Dumnezeu să vă ajute să-l treceți bineplăcut Lui și să vă bucurați de luminoasa înviere a lui Hristos.
Ai acum cartea Sfântului Varsanufie. Consult-o căci este foarte de folos. Poți găsi în indexul alfabetic întrebările legate de problemele tale. Îți trimit o cărticică ce conține o explicație sistematică a învățăturii morale a Sfântului Isaac Sirul. Citește-o fără să te grăbești.
Fiica duhovnicească a părintelui X.X. nu-mi scrie. Sunt bucuros de asta, căci nu voiam să intru în legătură cu mulți oameni. Tu însă scrie-mi când dorești! Îți voi răspunde cu dragoste, în măsura puterilor mele. Îmi doresc să fii o adevarată credincioasă, în sensul deplin al cuvântului. Desigur, fumatul nu este bun, dar sunt mai aspru în ce privește patimile sufletului: invidia, ranchiuna, judecarea, răutatea, ipocrizia, batjocorirea și dragostea de argint. Patimile trupului ne umilesc mult adesea. Mândria este mai rea decât toate; prin ea diavolul și-a pierdut strălucirea inițială pentru a deveni întuneric. Mândria este invenție diavolească. Cu voia lui Dumnezeu, vom discuta despre patimile sufletului când ne vom vedea.
Fiica mea, doreste-ți smerenia și până în clipa morții nu te încrede în tine însăți! Nu ne stă nouă în putere să stăruim in virtute: aceasta este lucrarea harului, pe care nu putem s-o păstrăm decât prin smerenie.
Sfântul Ioan Scărarul spune: "Acolo unde a fost o cădere ea a fost cauzată de mândrie".
Este un mare noroc pentru noi că avem scrierile Sfinților Părinți, deoarece ei vorbesc pe larg despre viața duhovnicească. Desigur, e bine să înaintăm în viața spirituală sub îndrumarea unui părinte duhovnicesc; este foarte periculos să te conduci numai după cărți. Este ca și cum o persoană ce nu a studiat medicina ar cere de la farmacie otravă în loc de medicamente potrivite.
Cu toate acestea, nu trebuie să ne descurajăm: să punem smerenia vameșului ca temelie a zidirii noastre duhovnicești și, în bunătatea Sa, Dumnezeu ne va ajuta, așa păcătoși cum suntem, să trecem peste obstacolele din calea noastră. În slăbiciunile noastre, să ne pocăim, pentru că toți asceții cucernici s-au agățat de smerenie și de căință.
Marele Stareț Paisie Velicikovski, și el, s-a plâns de lipsa îndrumătorilor spirituali; el, care era experimentat în viața duhovnicească, ne sfătuia să ne călăuzim simplu, vorbind cu persoane cu aceeași viață duhovnicească și citind scrierile Sfinților Părinți. Deci, comunitatea voastră este cât se poate de utilă, deoarece aici schimbați idei. Nu trebuie însă să vă tulburați dacă apar unele neînțelegeri - așa se întâmplă și asceților. Dumnezeu este unul, dar cei ce merg spre El au orizonturi diferite. De aceea este de folos și profitabil să ai un interlocutor ce-ți împărtășește modul de gândire.
Sfântul Serafim spune: "Dacă vrei să-ți pierzi armonia sufletească, vorbește cu cineva care are un alt fel de a fi decât tine".
De fapt așa se întâmplă. Dacă este liniștitor să discuți cu o persoană, poate fi penibil să discuți cu o alta: n-ai nimic să îi spui și speri să plece.
Deoarece ai volumul al doilea al Filocaliei, citește Capetele Sfântului Isihie despre trezvie și rugăciune. Lupta împotriva gândurilor este aici foarte bine explicată. Citesc adesea această carte; nu pot să mă dezvăț de ea și nu mă obosește niciodată. Este sursă de inspirație; chiar dacă noi nu urmăm sfaturile Sfântului Isihie este bine să cunoaștem esența vieții duhovnicești.
Ce scrisoare lungă ți-am scris, nu prea închegată, dar asta nu face nimic.
Dumnezeu să vă păzească!