agonia italiano v3 |
Agonia.Net | Regolamento | Mission | Contatto | Registrati! | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Articolo Comunità Concorso Saggistica Multimedia Personali Poesia Stampa Prosa _QUOTE Sceneggiatura speciale | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ Geremiade ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contatto |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-07-27 | [Questo testo si dovrebbe leggere in romana] | Inserito da Petru Dincă
A fost odată în basm, în baladă
o fată mică de cer și zăpadă... și-un tată trudit, un biet tată cu umbre în ladă, cu tâmpla de cântec brumată. Au fost odată un tată și-o fată, și fata scria cu litere mari, încete... iar tata venea seara,-n buzunar cu portocale și comete și le răsturna pe abecedar sau le-ncurca printre caiete. A fost o fată cu slove domoale - și-un tată cu stele și portocale. A fost odată... a fost odată... Fetița a rămas departe-n povești, cu mâini de icoană curată, cu ochii ei prea mari, prea cerești; iar tata a murit de-atunci, nu o dată, de-o sută, de-o mie de ori; de-o mie de ori a fost tras pe roată, spânzurat de-o mie de sfori... De-o mie de ori pus pe cruce, de-o mie de ori perpelit în dogori, de-o mie de ori... de-o mie de ori... Fata cu obraji de petală de mult nu se mai duce la școală, dar seara, când plouă mărunt și frunza tremură goală, din fundul temniței, crunt, din moartea lui fără fund, strigoiul tatii se scoală. Din adânc, de sub beznă grozavă, din smoală, din lună, peste munți și păduri de otravă, peste cetăți și genuni, strigoiul tatii se scoală-n minuni și se-ntoarce cu urme de sânge din lava-i străfiartă pe ulița moartă. Și-ntreabă și plânge, din poartă în poartă, din ușă în ușă și din cenușă în cenușă: - Unde-i fetița de-atunci? Unde-i tăticul de-atunci? Și-ntrebarea cumplită se face muget de stânci și catapeteasmă trăsnită și cutremur și dinamită. - Sparge-te, lacăte! - Zidule, pleacă-te! - Temniță, crapă-te! Acolo, departe-povești, o fată mică de școală cu obrazul lipit de ferești, cu ochii ei prea mari, prea cerești așteaptă o stea și-o portocală și se roagă să plece puhoiul, să vină acasă strigoiul.
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Questo è l'Olimpo della Lettertura, della Poesia, e della Cultura. Se hai piacere di partecipare alle nostre iniziative scrivi altrimenti appaga la tua conoscenza con gli articoli, la saggistica, la prosa, la poesia classica e/o contemporanea oppure partecipa ai nostri concorsi. | ![]() | |||||||
![]() |
La riproduzione di qualsiasi materiale che si trova in questo sito, senza la nostra approvazione, é assolutamente vietata
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politica di condotta e confidenzialitÃ