Sunt într-o cameră plină de lupi.
Mă culc și dorm cu lupii,
Beau apă odată cu ei.
Acum pot să mă gândesc la viața mea.
Ei care mă păzesc așteaptă abia un semn,
Ceva care să le aducă aminte
Că într-o zi totul se va termina cu bine.
Ei mă veghează fiecare în parte,
Orice mișcare a mea e un semn bun,
Că încă sunt acolo, că încă n-am plecat.
Pot să întind o mână, pot să mă ridic în picioare, pot să vorbesc,
Ei sunt acolo și așteaptă
Ceva care se poate întâmpla oricând.
Degeaba pot să le spun să plece care încotro,
Degeaba le arăt că odaia asta e plină de lupi.
Ei mă privesc cu luare aminte
Și așteaptă doar un semn de al meu
Ca totul să se termine cu bine și să plece.