Mai zvelt decât săgeata din arc, te-aruncă, murg!
Am răzbătut prin marea prelungului amurg.

Și-acum de mult se vede, cum zbori cu coama-n vânt,
Luceafărul în boldul din fruntea ta răsfrânt...

Lovit-ai cu potcoava, și-a scânteiat la pod,
Vreun hârb, sau diadema purtată de Nimrod?

Furtuna urlă-n față din răsputerea ei?
Îl urmărim pe Cresus în carul tras de lei!

Aleargă și mai tare, de sete până arzi:
Noi vom întoarce carul cel tras de leoparzi...

Mai iute ca săgeata... mai iute! Nu-i când sta...
se-nalță-n urmă pulberi și înaintea ta,

Și mă-nfior deodată, și parcă frică mi-i:
Dac-ai sărit, din fugă, de-a dreptu-n galaxii?