De pe ochi ți se ridică
Languroasa lunga geană...
Îl întreb: ce vrea să-mi zică
E o tainică dojană?

Te desfaci de-a mele brațe,
Mai nu vrei și nu mă lași,
Și îmi râzi cu-ntreaga față,
Dulce înger drăgălaș!

Și puind mâna la gură
Sfătuțiești și ameninți
Și-mi faci lungă învățătură
Cumcă nu suntem cuminți.

Iară brațul meu cuprinde
Acel alb și blând grumaz...
”Mâini voi fi cum vei pretinde,
Dar cum sunt mă lasă azi”

Astfel luot cu-a ta mustrare
De atâtea săptămâni
Și mereu a mea-ndreptare
O amân de azi pe mâni

[1881]