Fecioare despletite trec prin zi
Mișcând și amețind realitatea,
Lunatic, aeriene, vii;
Genunchii lor au luminat cetatea.

Vâslite le sunt mâinile în gest,
Li-i părul o zburare de cocoare,
Și sclav e ceru-n dulcele arrest
Al clipei senzuale, cu fecioare.

Adâncul mării par a-l înota
Și poate că au și uitat să calce.
O stea de mare, chipul lor, o stea,
Și corpurile lor ca niște alge.

Și coapsele se simt arzând încet
Și desperat, în rug de carne sfântă,
Fecioarele despletite fug și cântă
Și în puterea cântecului cred.

Teroare senzuală, patimi spui,
În coșul pieptului – fragilă boare.
Și gravitația pământului
E-n trupurile albe de fecioare.