Ca o pasăre albă sufletul lui îmi șade în palmă,
ce sămînță să-i caut și ce cîntec să-i cer,
ce foc l-a oprit, doamne, în liniștea aceasta
din drumul lui către cer?

A venit cu aripile lăsate în jos,
cu frică și-ntristare m-am oprit lîngă el,
părea să aibă ochi pe tot trupul,
semăna cu heruvimii tăi cînd s-au arătat lui Ezechiel.

Împrejur vedeam norul în care-a venit
și cele patru fețe nevăzute ale lui
și cele patru roți de hrisolit
care-l duceau acolo unde le spui.

El i-a poruncit să stea în palmele mele, mi-am zis,
în roata lui e duhul care l-a adus,
Doamne, nu-i pedepsi pe cei ce prind sufletele ca păsările,
cînd ai să-l chemi are să fie sus.

Volumul PESTE ZONA INTERZISÃ 1979