Candva arborii aveau ochi,
Pot sa jur,
Stiu sigur
Ca vedeam cand eram arbore,
Imi amintesc ca ma mirau
Ciudatele aripi ale pasarilor
Care-mi treceau pe dinainte,
Dar daca pasarile banuiau
Ochii mei,
Asta nu imi mai aduc aminte.
Caut zadarnic ochii arborilor acum.
Poate nu-i vad
Pentru ca arbore nu mai sunt,
Sau poate-au coborat pe radacini
In pamant,
Sau poate,
Cine stie,
Mi s-a parut numai mie
Si arborii sunt orbi dintru-nceput...
Dar atunci de ce,
Cand trec de ei aproape,
Simt cum
Ma urmaresc cu privirile,
Intr-un fel cunoscut,
De ce, cand fosnesc si clipesc
Din miile lor de pleoape,
Imi vine sa strig -
Ce-ati vazut?...