|
Biografia Dino Buzzatti
Dino Buzzati Traverso, (n. 16 octombrie 1906 la Belluno, d. 28 ianuarie 1972, la Milano), a fost un jurnalist, scriitor și pictor italian cunoscut în principal pentru romanul Deșertul Tătarilor.
Dino Buzzati Traverso se naște la 16 octombrie 1906 la San Pellegrino (Belluno). Părinții săi, Giulio Cesare Buzzati și Alba Mantovani sunt de origine venețiană având domiciliul stabil la Milano, Piața San Marco nr. 12. Dino este al doilea născut din 4 copii: Augusto (1903-?), Angelina (1904-2004) și Adriano (1913-1983). Tatăl său este jurist și profesor de drept internațional la Universitatea din Pavia și la Universitatea Comercială Luigi Bocconi din Milano. Mama sa, Alba, este descendentă a familiei nobile dogale Badoer Participazio. În 1917 casa familială din San Pellegrino este ocupată de către forțele austriece și este considerabil deteriorată. O parte a bibliotecii familiei este transferată la Viena.
Încă de la o vârsta fragedă Dino manifestă un interes deosebit pentru poezie, muzică (studiază vioara și pianul), desen și munte, pasiuni care îl vor însoți pe tânărul scriitor până la sfârșitul vieții sale. Într-un interviu acordat cotidianului Il Giorno la 26 mai 1959 Buzzati spune: „Cred că pentru orice scriitor primele amintiri ale copilăriei reprezintă o bază fundamentală. Copil fiind, am fost impresionat de pământul pe care m-am născut, de valea din Belluno și de munții sălbatici care înconjurau Dolomiții din apropiere.”[1]
Începând cu vara anului 1920 începe primele excursii în munții Dolomiți, începe să scrie si să deseneze, fascinat de ilustrațiile fantastice ale lui Arthur Rackham; citește Dostoievski și este interesat de egiptologie. În același an 1920 survine moartea tatălui său, Giulio Cesare Buzzati, cauzată de o tumoare la pancreas. În luna decembrie, Buzzati scrie primul său text literar, Cântecul Munților.
În 1916 este înscris la unul dintre cele mai prestigioase licee din Milano, Liceul Parini. Aici îl va cunoaște pe Arturo Brambilla care va deveni ulterior prietenul său cel mai bun. Cei doi se vor întrece în domeniul literar, întreceri din care va rezulta prima producție literară a lui Buzzati. După terminarea liceului tânarul Buzzati începe să se gândească la realizarea unui roman. Totuși, el se va înscrie la Facultatea de Drept din Milano, pentru a se supune voinței familiale de a călca pe urmele tatălui său (frații săi urmaseră studii de inginerie și biologie). Cu puțin timp înainte de absolvirea studiilor superioare, în 1928, intră ca și stagiar la cotidianul Corriere della Sera, devenind ulterior redactor și apoi corespondent. Tot în 1928 absolvește facultatea realizând o teză de licență cu titlul: „Natura juridică a Concordatului”.
Romane
Barnabo, omul munților, 1933
Secretul Pădurii Batrâne, 1935
Deșertul Tătarilor, 1940
Faimoasa invazie a urșilor în Sicilia, 1945
Marele Portret, 1960
O dragoste, 1963
Nuvele
I sette messaggeri, 1942
Paura alla Scala, 1949
Il crollo della Baliverna, 1957
Esperimento di magia, 1958
Sessanta racconti, Premiul Strega în 1958
Egregio signore, Siamo spiacenti di..., 1960 (apoi cu titlul Siamo spiacenti di), 1975
Monstrul Colombre, 1966
La boutique del mistero, 1968
Le notti difficili, 1971
180 racconti, 1982
Il meglio dei racconti, 1989
Lo strano Natale di Mr. Scrooge e altre storie, 1990
mi chiamo Dino Buzzati, 1988
Teatru
Piccola passeggiata, 1942.
La rivolta contro i poveri, 1946
Un caso clinico, 1953
Drammatica fine di un noto musicista, 1955
Sola in casa, 1958
Una ragazza arrivò..., 1959
Le finestre, 1959
L'orologio, 1959
Un verme al ministero, 1960
I suggeritori, 1960
Il mantello, 1960
L'uomo che andrà in America, 1962
L'aumento, 1962
La colonna infame, 1962
Spogliarello, 1964
La telefonista, 1964
La famosa invasione degli orsi in Sicilia, 1965
La fine del borghese, 1966
|
Post Consigliato
