Pagina: 1
Cântece simple: Mărior III
: Poesia 2005-03-06 (11855 visite)
Cântece simple: Mărior V
: din "Priveliști" 1930 Poesia 2010-03-18 (9114 visite)
Cântece Simple: Mărior VI
: Poesia 2005-03-08 (10560 visite)
Ce simplu...
: Poesia 2004-04-11 (9859 visite)
Corespondențe
: Poesia 2009-05-05 (7476 visite)
Dorm florile
: Poesia 2009-03-15 (8966 visite)
EGLOGÃ MARINÃ
: Poesia 2009-03-16 (7490 visite)
EVA
: Poesia 2009-03-14 (7376 visite)
Herța (fragmente)
: din Poezii (1965) Poesia 2010-04-19 (9085 visite)
Herta VIII
: Poesia 2006-08-01 (7555 visite)
Hertsa
: Landscapes Poesia 2005-03-22 (9985 visite)
Hertsa II
: Landscapes Poesia 2005-03-22 (9505 visite)
ÎN EVUL MEDIU
: Poesia 2009-03-17 (10280 visite)
ÎN METRU ANTIC
: Poesia 2009-03-25 (7444 visite)
ÎNSERARE
: Poesia 2009-03-13 (7931 visite)
Lui Armand Pascal, în moarte...
: din Ulisse (1933) Poesia 2012-04-08 (5877 visite)
Lui Ilarie Voronca
: din Ulisse (1933) Poesia 2012-04-19 (5896 visite)
Lui Taliarh
: Pentru Păpușu ( Armand Pascal ) Poesia 2004-04-11 (10346 visite)
Metru vechi
: Mamei Poesia 2004-04-11 (10690 visite)
MUZA
: Poesia 2009-03-20 (7178 visite)
natură moartă
: din unu, II, nr.9, ian. 1929 Poesia 2012-04-19 (6918 visite)
Pastel
: Poesia 2009-05-05 (7560 visite)
Piatra-Neamt
: Poesia 2002-06-21 (9012 visite)
Psalmul leprosului
: Poesia 2004-11-25 (8865 visite)
REVERIE
: Poesia 2009-03-14 (7241 visite)
rondel de toamna
: Poesia 2002-06-08 (18056 visite)
SPLEEN
: Poesia 2009-03-24 (7567 visite)
URÂTUL
: Poesia 2005-03-06 (11776 visite)
VIN NORII CA CLIPE
: Poesia 2009-03-14 (7957 visite)
Þoca
: Poesia 2004-04-11 (11864 visite)
Pagina: 1 |
|

|
|
|
Biografia Benjamin Fondane
B. Fundoianu alias Benjamin Fondane (pseudonimele literare ale lui Benjamin Wexler), (*15 noiembrie 1898, Iași - d.2 octombrie 1944, lagărul de exterminare german KZ Auschwitz-Birkenau, în Polonia) este un critic, eseist, poet și teoretician literar franco-român, evreu.
Perioada românească
B. Fundoianu a debutat în 1914, la 16 ani, în revista de orientare simbolistă și modernistă Viața nouă, editată de Ovid Densușianu. Este începutul unei susținute activități de poet, publicist, eseist, om de teatru. Împreună cu regizorul Armand Pascal întemeiază teatrul de avangardă Insula. Citește mult, cu fervoare, cu o receptivitate și o siguranță a judecății critice ieșită din comun. Impresiile despre literatura franceză le strânge în volumul de note de lectură Imagini și cărți din Franța. Este tot atât de interesat de fenomenul cultural și literar românesc ca și de cel european, în special francez. În 1923 se expatriază, stabilindu-se la Paris, dar păstrează legăturile de prietenie cu scriitorii români și publică constant în revistele de avangardă din România. Astfel publică în revistele avangardei Integral, Unu, Contimporanul). De altfel, unicul volum de poezii publicat în timpul vieții și dedicat "virtual" lui Ion Minulescu, "primul clopotar al revoltei lirice românești", intitulat Priveliști, îi apare în 1930, după plecarea din țară. A tradus în franceză versuri din creația lui Tudor Arghezi, George Bacovia, Ion Vinea și Ion Minulescu.
Perioada franceză
Integrat unui alt spațiu cultural, poetul va publica în Franța sub numele de Benjamin Fondane. Rămâne același comentator pasionat și receptiv al vieții literare, iar semnătura lui va apărea frecvent în revistele literare, mai cu seamă în revista Les Cahiers du Sud.
Viața sa pariziană este marcată însă de singurătate, dezrădăcinare (vezi poemul Exodul), de dificultatea de a scrie în franceză, deși va ajunge să stăpânească franceza scrisă într-un timp relativ scurt. Determinantă pentru evoluția spirituală a lui Benjamin Fondane a fost întâlnirea, în 1924, cu filozoful rus Lev Șestov, precum și cu scrierile lui Friedrich Nietzsche și Soren Kierkegaard. Personalitatea lui avea să se exprime cel mai convingător în activitățile de interpret și teoretician al poeziei moderne. În acest domeniu gândirea lui a atins punctul de maximă originalitate. Cel mai important volum de eseuri, apărut postum, se intitulează La conscience malheureuse („Conștiința nefericită”). Monografia Rimbaud le voyou („Rimbaud vântură-lume”), Faux Traité d'Esthétique( Fals tratat de estetică) și Baudelaire et l'expérience du gouffre (Baudelaire și experiența abisului), sunt alte trei opere de meditație, de punere în cauză a statutului artei, al poeziei, în special, ca necesitate spirituală a lumii moderne.
Creația poetică originală franceză a lui Benjamin Fondane a fost adunată în volumul antologic Le mal des fantômes (1980), publicat târziu, după dispariția lui tragică, alcătuit din cîteva cicluri separate de versuri Ulysse, l'Exode, Titanic, Au temps de poème, Poèmes épars. Ideile de rătăcire, de exil printre oameni, de paradis pierdut, de univers al copilăriei ca stare de grație sunt centrale poeziilor sale. Nu întâmplător este asimilat adeseori evreului rătăcitor ca tip universal al intelectualului, în speță al filosofului neliniștit, interogativ, care caută soluții pe care nu le va afla nicicând.
În timpul ocupației germane a Franței este arestat de către Gestapo împreună cu sora sa mai mare Lina, în urma unui denunț cu privire la faptul că erau evrei. Amândoi au fost închiși în lagărul de la Drancy, de unde câțiva prieteni, între care Emil Cioran, care va evoca episodul în volumul său, Exerciții de admirație, Stephane Lupasco, Paulhan, au obținut eliberarea sa, dar nu și pe a Linei, care nu avea încă cetățenia franceză. Fondane refuză să părăsească lagărul fără sora sa, Lina. Ei au fost deportați la Auschwitz în mai 1944. Din nefericire, urma Linei s-a pierdut și cei doi nu s-au mai regăsit. Fondane va fi gazat după câteva luni, la 2 octombrie 1944, la Birkenau.
Opere în limba română
Priveliști, poeme, Ed. Cultura Națională, 1930
Făgăduința lui Petru, povestire, Ed. Chemarea, Iași, 1918,
Imagini și cărți din Franța, Ed. Socec, 1922
Opere în limba franceză
Ulysse, Les Cahiers du journal des poètes, Paris, 1933
Rimbaud le Voyou, Ed. Denoel et Steele, 1933
La conscience malheureuse, Ed. Denoel et Steele, 1937
Faux Traité d'Esthétique, Ed. Denoel et Steele, 1938
Baudelaire et l'expérience du gouffre, Ed. Seghers, 1947 (postum)
|