Pagina: 1
Aforisme
: Prosa 2004-10-19 (21140 visite)
Aforisme(II)
: Prosa 2009-08-19 (10964 visite)
Aforisme(III)
: Prosa 2009-08-19 (9507 visite)
Aforisme(IV)
: Prosa 2009-08-24 (9756 visite)
Aforisme(V)
: Prosa 2009-08-24 (10172 visite)
Aforisme(VI)
: Prosa 2009-08-31 (10598 visite)
Căderea în timp
: fragmente Prosa 2004-10-09 (15397 visite)
Cartea amăgirilor
: fragment Prosa 2002-12-04 (12895 visite)
Cartea amăgirilor
: Jurământ vieții Prosa 2003-11-19 (16836 visite)
Des larmes et des saints, extraits
: Prosa 2010-06-04 (10757 visite)
Despre muncă
: din cartea "Pe culmile disperării" Prosa 2014-11-06 (6952 visite)
Despre neajunsul de a te fi născut
: Fragment Prosa 2009-10-10 (10124 visite)
Du saint au cynique
: Prosa 2010-06-03 (9223 visite)
D’amour amer…
: Prosa 2010-06-03 (10352 visite)
Emil Cioran, über Arbeit.
: Aus dem Buch "Auf den Gipfeln der Verzweiflung" Prosa 2014-11-05 (7067 visite)
foloasele exilului
: fragment Prosa 2004-09-27 (10188 visite)
Lacrimi și sfinți
: fragmente Prosa 2005-07-16 (13312 visite)
Le bonheur…
: Prosa 2011-05-16 (7538 visite)
L’élan vers le pire, 20 aphorismes
: Prosa 2010-06-05 (9461 visite)
Mărturisiri și anateme
: La liziera existenței (fragmente) Prosa 2005-05-19 (9848 visite)
Murmures à la solitude
: Prosa 2010-06-05 (7573 visite)
Pe culmile disperării (1)
: Prosa 2003-06-28 (9076 visite)
Pe culmile disperării (2)
: Prosa 2003-06-28 (12113 visite)
Pe culmile disperării (3)
: Prosa 2003-06-28 (8281 visite)
Pe culmile disperării (4)
: Prosa 2003-06-28 (8386 visite)
Profilul interior al Căpitanului
: "Glasul Strămoșesc", Sibiu - 1940 Prosa 2005-02-12 (7940 visite)
rugă inutilă 1
: Prosa 2004-03-14 (8441 visite)
rugă inutilă 2
: Prosa 2004-03-19 (8298 visite)
rugă inutilă 3
: Prosa 2004-04-18 (9637 visite)
Rugăciune în vânt
: "Cartea amăgirilor" - fragment Prosa 2004-02-18 (10723 visite)
Spovedania lucrurilor
: Fragment din "Cartea amagirilor" Prosa 2004-02-17 (9685 visite)
Vanité de la compassion
: Prosa 2010-06-04 (7582 visite)
Pagina: 1 |
|

|
|
|
Biografia Emil Cioran
Emil Cioran (n. 8 aprilie 1911, Rășinari; d. 20 iunie 1995, Paris) a fost un filozof și scriitor român stabilit în Franța.
Emil Cioran s-a născut la Rășinari, județul Sibiu. Tatăl său, Emilian Cioran, a fost protopop ortodox și consilier al Mitropoliei din Sibiu. Mama sa, Elvira Cioran (n. Comaniciu), era originară din Veneția de Jos, comună situată în apropiere de Făgăraș. Tatăl Elvirei, Gheorghe Comaniciu, de profesie notar, fusese ridicat de autoritățile Austro-Ungare la rangul de baron. Astfel, pe linie maternă, Emil Cioran se trăgea dintr-o familie din nobilimea transilvană.
Prima lui carte apărută în 1934 în România, Pe culmile disperării, a fost distinsă cu Premiul Comisiei pentru premierea scriitorilor tineri needitați și premiul Tinerilor Scriitori Români. Succesiv au apărut: Cartea amăgirilor (1935), Schimbarea la față a României (1936), Lacrimi și Sfinți (1937). Cel de-al doilea volum, Schimbarea la față a României a fost autocenzurat în ediția a doua aparută la începutul anilor '90, autorul însuși eliminând numeroase pasaje considerate extremiste, "pretențioase și stupide".
Nevoia resimțită atunci de generația tânără a unei treziri spirituale pornită din exaltarea valorilor vitale, antiraționaliste, care din păcate a culminat într-un extremism de dreapta, a influențat viziunea tânărului Cioran. Deși nu a fost niciodată membru al Mișcării legionare, în perioada interbelică simpatizează cu ideile acesteia, fără a fi de acord cu metodele ei violente.[1] Plecat cu o bursă la Berlin în 1933, se declară într-un articol admirator al lui Hitler și justifică provocator Noaptea cuțitelor lungi. Va repudia apoi definitiv, cu furie și rușine, această viziune[2], ca pe o inadmisibilă rătăcire a tinereții, argumentând prin ea refuzul oricărei implicări a individului în istorie.
Reîntors în țară, ocupă vreme de un an (1936) postul de profesor de filozofie la Liceul "Andrei Șaguna" din Brașov. În 1937, pleacă la Paris cu o bursă a Institutului Francez din București, care i se va prelungi până în 1944. În 1940, începe să scrie Îndreptar pătimaș, ultima sa carte în limba română, limbă pe care a abandonat-o în favoarea francezei, a cărei variantă definitivă (rămasă inedită până în 1991) va fi încheiată în 1945, când se stabilește definitiv în Franța.
După moartea Simonei Boué, prietena de o viață a lui Emil Cioran, o serie de manuscrise ale acestuia (peste 30 de caiete) au fost găsite în apartamentul lor de o menajeră, care a încercat în 2005 scoaterea la licitație și valorificarea lor. Într-o primă etapă, o hotărâre a Curții de Apel din Paris a oprit comercializarea acestora. În urma judecării, Tribunalul din Paris decide în decembrie 2008 restituirea tuturor documentelor către persoana găsitoare, urmând ca aceasta să dispună de ele cum crede de cuviință. Printre manuscrise, în general versiuni ale unor lucrări deja aparute, se află și un jurnal inedit al lui Cioran, cuprinzând câțiva ani din perioada ulterioară lui 1972 (anul în care se opresc Caietele sale), document de un excepțional interes pentru editori și cititori, și probabil ultima scriere inedită a filozofului.
|