Pagina: 1
Aforisme
:
 Prosa 2004-10-19 (21040 visite)
Aforisme(II)
:
Prosa 2009-08-19 (10885 visite)
Aforisme(III)
:
Prosa 2009-08-19 (9427 visite)
Aforisme(IV)
:
Prosa 2009-08-24 (9691 visite)
Aforisme(V)
:
Prosa 2009-08-24 (10116 visite)
Aforisme(VI)
:
Prosa 2009-08-31 (10529 visite)
Căderea în timp
: fragmente
Prosa 2004-10-09 (15329 visite)
Cartea amăgirilor
: fragment
Prosa 2002-12-04 (12816 visite)
Cartea amăgirilor
: Jurământ vieții
Prosa 2003-11-19 (16759 visite)
Des larmes et des saints, extraits
:
 Prosa 2010-06-04 (10691 visite)
Despre muncă
: din cartea "Pe culmile disperării"
Prosa 2014-11-06 (6887 visite)
Despre neajunsul de a te fi născut
: Fragment
Prosa 2009-10-10 (10049 visite)
Du saint au cynique
:
Prosa 2010-06-03 (9140 visite)
D’amour amer…
:
Prosa 2010-06-03 (10275 visite)
Emil Cioran, über Arbeit.
: Aus dem Buch "Auf den Gipfeln der Verzweiflung"
 Prosa 2014-11-05 (7021 visite)
foloasele exilului
: fragment
Prosa 2004-09-27 (10133 visite)
Lacrimi și sfinți
: fragmente
Prosa 2005-07-16 (13254 visite)
Le bonheur…
:
Prosa 2011-05-16 (7469 visite)
L’élan vers le pire, 20 aphorismes
:
Prosa 2010-06-05 (9401 visite)
Mărturisiri și anateme
: La liziera existenței (fragmente)
Prosa 2005-05-19 (9767 visite)
Murmures à la solitude
:
Prosa 2010-06-05 (7509 visite)
Pe culmile disperării (1)
:
Prosa 2003-06-28 (9029 visite)
Pe culmile disperării (2)
:
Prosa 2003-06-28 (12039 visite)
Pe culmile disperării (3)
:
Prosa 2003-06-28 (8230 visite)
Pe culmile disperării (4)
:
Prosa 2003-06-28 (8330 visite)
Profilul interior al Căpitanului
: "Glasul Strămoșesc", Sibiu - 1940
Prosa 2005-02-12 (7864 visite)
rugă inutilă 1
:
Prosa 2004-03-14 (8383 visite)
rugă inutilă 2
:
Prosa 2004-03-19 (8232 visite)
rugă inutilă 3
:
Prosa 2004-04-18 (9564 visite)
Rugăciune în vânt
: "Cartea amăgirilor" - fragment
Prosa 2004-02-18 (10665 visite)
Spovedania lucrurilor
: Fragment din "Cartea amagirilor"
Prosa 2004-02-17 (9614 visite)
Vanité de la compassion
:
Prosa 2010-06-04 (7532 visite)
Pagina: 1 |
|
|
|
|
|
Biografia Emil Cioran
Emil Cioran (n. 8 aprilie 1911, Rășinari; d. 20 iunie 1995, Paris) a fost un filozof și scriitor român stabilit în Franța.
Emil Cioran s-a născut la Rășinari, județul Sibiu. Tatăl său, Emilian Cioran, a fost protopop ortodox și consilier al Mitropoliei din Sibiu. Mama sa, Elvira Cioran (n. Comaniciu), era originară din Veneția de Jos, comună situată în apropiere de Făgăraș. Tatăl Elvirei, Gheorghe Comaniciu, de profesie notar, fusese ridicat de autoritățile Austro-Ungare la rangul de baron. Astfel, pe linie maternă, Emil Cioran se trăgea dintr-o familie din nobilimea transilvană.
Prima lui carte apărută în 1934 în România, Pe culmile disperării, a fost distinsă cu Premiul Comisiei pentru premierea scriitorilor tineri needitați și premiul Tinerilor Scriitori Români. Succesiv au apărut: Cartea amăgirilor (1935), Schimbarea la față a României (1936), Lacrimi și Sfinți (1937). Cel de-al doilea volum, Schimbarea la față a României a fost autocenzurat în ediția a doua aparută la începutul anilor '90, autorul însuși eliminând numeroase pasaje considerate extremiste, "pretențioase și stupide".
Nevoia resimțită atunci de generația tânără a unei treziri spirituale pornită din exaltarea valorilor vitale, antiraționaliste, care din păcate a culminat într-un extremism de dreapta, a influențat viziunea tânărului Cioran. Deși nu a fost niciodată membru al Mișcării legionare, în perioada interbelică simpatizează cu ideile acesteia, fără a fi de acord cu metodele ei violente.[1] Plecat cu o bursă la Berlin în 1933, se declară într-un articol admirator al lui Hitler și justifică provocator Noaptea cuțitelor lungi. Va repudia apoi definitiv, cu furie și rușine, această viziune[2], ca pe o inadmisibilă rătăcire a tinereții, argumentând prin ea refuzul oricărei implicări a individului în istorie.
Reîntors în țară, ocupă vreme de un an (1936) postul de profesor de filozofie la Liceul "Andrei Șaguna" din Brașov. În 1937, pleacă la Paris cu o bursă a Institutului Francez din București, care i se va prelungi până în 1944. În 1940, începe să scrie Îndreptar pătimaș, ultima sa carte în limba română, limbă pe care a abandonat-o în favoarea francezei, a cărei variantă definitivă (rămasă inedită până în 1991) va fi încheiată în 1945, când se stabilește definitiv în Franța.
După moartea Simonei Boué, prietena de o viață a lui Emil Cioran, o serie de manuscrise ale acestuia (peste 30 de caiete) au fost găsite în apartamentul lor de o menajeră, care a încercat în 2005 scoaterea la licitație și valorificarea lor. Într-o primă etapă, o hotărâre a Curții de Apel din Paris a oprit comercializarea acestora. În urma judecării, Tribunalul din Paris decide în decembrie 2008 restituirea tuturor documentelor către persoana găsitoare, urmând ca aceasta să dispună de ele cum crede de cuviință. Printre manuscrise, în general versiuni ale unor lucrări deja aparute, se află și un jurnal inedit al lui Cioran, cuprinzând câțiva ani din perioada ulterioară lui 1972 (anul în care se opresc Caietele sale), document de un excepțional interes pentru editori și cititori, și probabil ultima scriere inedită a filozofului.
|
Post Consigliato
