Pagina: 2 : 1
În mormânt la Argeș
:
 Poesia 2009-10-21 (5134 visite)
În munți
:
Poesia 2009-10-26 (7516 visite)
În muzeu
:
Poesia 2009-10-26 (4756 visite)
În pacea mută
:
Poesia 2009-10-21 (5627 visite)
Inima
:
Poesia 2005-06-08 (7151 visite)
Jianu
: Strãnepoatei C.B.
Poesia 2004-06-26 (6544 visite)
La mal
: Din umbra zidurilor, 1913
Poesia 2005-07-16 (9674 visite)
Lăcaș străbun
:
Poesia 2005-07-29 (6502 visite)
Lacrimi
: cântece fără țară
Poesia 2010-03-13 (7950 visite)
Lacul
:
Poesia 2005-05-08 (10645 visite)
Lupul
:
Poesia 2009-10-26 (13006 visite)
Mare aeternum
:
Poesia 2009-10-26 (8297 visite)
Moștenire
:
Poesia 2009-10-26 (6387 visite)
Nepotrivire
:
Poesia 2005-06-24 (5687 visite)
Noapte
:
Poesia 2009-10-13 (4768 visite)
Noi
:
Poesia 2002-12-06 (50688 visite)
O clipă
:
Poesia 2005-06-08 (16921 visite)
O lacrimă
:
Poesia 2002-10-24 (21343 visite)
O ramura intarziata
:
Poesia 2002-06-30 (15466 visite)
Oameni
: Luceafărul, Sibiu, 11 martie 1912
Poesia 2010-03-13 (5172 visite)
Oltul
:
Poesia 2006-04-05 (20770 visite)
Pace
:
Poesia 2009-10-30 (23581 visite)
Părăsit
:
Poesia 2009-10-30 (7519 visite)
Pe înserate
:
Poesia 2009-10-12 (5291 visite)
Plugarii
:
Poesia 2005-04-09 (33058 visite)
Poet
:
Poesia 2005-07-16 (5278 visite)
Poveste veche
:
Poesia 2010-12-04 (7756 visite)
Pribeag
:
Poesia 2009-10-30 (5918 visite)
Profetul
:
Poesia 2009-10-30 (5501 visite)
Răsună toaca...
:
Poesia 2009-10-11 (4469 visite)
Reîntors
:
Poesia 2009-10-12 (4863 visite)
Revedere
: Din umbra zidurilor, 1913
Poesia 2010-03-13 (6678 visite)
Rugăciune
:
Poesia 2003-05-28 (45836 visite)
Sângele
:
Poesia 2010-04-28 (4174 visite)
Sara
: poezii pentru copii
Poesia 2005-07-19 (29941 visite)
Singur
:
Poesia 2005-06-25 (9760 visite)
Solus ero
:
Poesia 2009-10-11 (4746 visite)
Străinul
:
Poesia 2003-05-29 (13993 visite)
Tăcerea ta...
: Luceafărul, Sibiu, 8 mai 1912
Poesia 2010-03-13 (4528 visite)
Toamna
: pentru copii
Poesia 2005-11-07 (327551 visite)
Trage-ti oblonul
:
Poesia 2002-11-15 (11175 visite)
Trandafiri
:
Poesia 2005-07-03 (12245 visite)
Trecutul
:
Poesia 2008-06-22 (11975 visite)
Pagina: 2 : 1 |
|
|
|
|
|
Biografia Octavian Goga
Octavian Goga (n. 1 aprilie 1881, Rășinari — d. 7 mai 1938, Ciucea) a fost un poet român, ardelean, de origine aromână, politician de extremă dreaptă, (pro-nazist și anti-semit și prim-ministrul României din 28 decembrie 1937 până la 11 februarie 1938. Membru al Academiei Române din anul 1920.
Octavian Goga s-a născut la 1 aprilie 1881 în satul Rășinari, de pe versantul nordic al Carpaților, în casa cu nr. 778 de pe Ulița popilor, fiul preotului ortodox Iosif Goga și al soției sale, Aurelia, învățătoare (și colaboratoare în tinerețe la ziarul Telegraful român și la revista Familia). Între anii 1886-1890, Goga a urmat școala primară din satul natal, avându-l învățător pe Moise Frățilă, intelectual patriot, prototipul posibil din poezia Dascălul, așa cum sora sa, Victoria, stinsă de timpuriu, a fost prototipul din Dăscălița. Cea mai mare parte a vacanțelor, așa cum povesteste autorul în diverse texte autobiografice, și le-a petrecut în satul natal al tatălui său, Crăciunelu de Sus, jud. Alba. Satul se află pe Târnava Mică, astăzi fiind parte a comunei Cetatea de Baltă și circa 20% din familiile din sat poartă numele de Goga. Poetul spunea: "viața tăranilor de pe delnițele Crăciunelului mi-au fost sursă de inspirație pentru Plugarii și Clăcașii"[necesită citare]. În 1890, poetul s-a înscris la liceul de stat din Sibiu (astăzi Liceul Gheorghe Lazăr), ale cărui cursuri l-a urmat până în 1899, când s-a transferat la liceul românesc din Brașov. La absolvirea liceului, în 1900 s-a înscris la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Budapesta, continuându-și apoi studiile la Berlin și încheindu-le în 1904.
În numărul din 12-24 decembrie (nr. 275, p. 1098) ziarul Tribuna (Sibiu) i-a publicat prima poezie, Atunci și acum, semnată Tavi. Ion Pop-Reteganul de la Revista ilustrată (Bistrița) i-a scris la poșta redacției: „Ai talent, tinere amic, cultivează-l cu diligență, că poți deveni mare. Ziua bună de dimineață se arată. Nu cumva să neglijezi datorințele de studinte”. După aceste încurajări, i se publică pe o jumătate de pagină poezia Nu-i fericire pe pământ[3]. Goga, elev la liceul cu limba de predare maghiară din Sibiu, încă nu împlinise șaptesprezece ani.
Următoarele poezii pe care le-a publicat în revista Familia a lui Iosif Vulcan (Oradea, an XXXIV, 1898, nr. 44, p. 13, noiembrie) și în ziarele Tribuna și Luceafărul (nr. 11, 1 decembrie 1902, nr. 14 - 15, 1 august 1903) au fost semnate, cu precădere, tot Octavian și apoi Nic. Otavă. Abia la 15 septembrie 1903 a semnat, în Luceafărul, prima poezie (Sfârșit de septembrie), cu numele Octavian Goga.
La 1 iulie 1902 a apărut la Budapesta revista revista Luceafărul, publicație pentru cultura națională și unitatea politică a românilor din Transilvania, unde Goga și-a publicat majoritatea poeziilor. Înființarea revistei s-a datorat studenților români care activau la Budapesta, în cadrul Societății „Petru Maior”: Al. Ciura, semnatarul articolului „În loc de program” din primul număr, Octavian Goga, cel care, în 1933, va afirma că titlul revistei „era înrudit cu starea sufletească și cu conștiința literară din acele vremi“. Majoritatea creațiilor incluse de Goga în volumul Poezii (1905), au apărut în Luceafărul, în paginile căreia poetul s-a afirmat ca talent literar autentic.
În 1904, a apărut în Luceafărul (an III, nr. 4, 15 februarie, p. 91 - 92) cunoscuta poezie Oltul, și în nr. 7, din 10 aprilie, p. 151, poezia Dăscălița, semnate Nic. Otavă, iar în 1905, poeziile: Plugarii, Lăutarul, Dascălul, Rugăciune și Clăcașii.
La 5 mai 1938, în parcul Castelului de la Ciucea poetul a suferit un infarct cerebral și a intrat în comă. În ziua de 7 mai 1938, la ora 14,15, s-a stins din viață la vârsta de 57 de ani. La Ciucea, prin fața catafalcului, duminică, 8 mai, și luni, 9 mai, a continuat pelerinajul miilor de oameni care l-au iubit și i-au prețuit opera. Marți, 10 mai, trenul mortuar cu rămășițele pământești ale ilustrului dispărut a pornit spre București. Sicriul a fost așezat, miercuri, 11 mai, în rotonda Ateneului, unde a stat până sămbătă 14 mai, când s-au desfășurat funeraliile naționale. Conform testamentului, nu s-au rostit cuvântări. Ulterior trupul poetului a fost înmormântat la conacul lui Goga de la Ciucea, conform dorinței acestuia
|
Post Consigliato
