Pagina: 2 : 1
A fost odat’...
:
 Poesia 2005-05-20 (9714 visite)
A murit...
:
Poesia 2003-05-29 (8869 visite)
Acasă
:
Poesia 2005-12-07 (12936 visite)
Aducerile-aminte
:
Poesia 2005-06-24 (11602 visite)
Aeternitas
:
Poesia 2005-10-14 (8944 visite)
Agonie
:
Poesia 2005-09-06 (9100 visite)
Am fost...
:
Poesia 2003-05-29 (10608 visite)
Amurg
:
Poesia 2005-10-14 (24260 visite)
Apostolul
:
Poesia 2005-10-14 (16836 visite)
Apostolul
:
Poesia 2005-10-14 (9297 visite)
Apus
:
Poesia 2005-10-14 (13052 visite)
Asfințit
:
Poesia 2005-10-14 (12626 visite)
Așteptare
:
Poesia 2005-10-14 (10269 visite)
Așteptare
:
Poesia 2005-10-14 (10354 visite)
Așteptare
:
Poesia 2005-10-14 (10851 visite)
Atunci
:
Poesia 2005-12-07 (9250 visite)
Bătrâni
:
Poesia 2005-12-07 (15500 visite)
Cade-o lumină
:
Poesia 2005-06-24 (9094 visite)
Cain
:
Poesia 2005-12-07 (8645 visite)
Cântă moartea
:
Poesia 2005-12-07 (12877 visite)
Cântec
:
Poesia 2005-12-07 (12666 visite)
Cântece
:
Poesia 2005-12-07 (23470 visite)
Cântece
:
Poesia 2005-12-07 (8083 visite)
Cântece
:
Poesia 2005-12-07 (8656 visite)
Cântecele mele
:
Poesia 2005-12-07 (9901 visite)
Cărbunii
:
Poesia 2009-10-11 (10670 visite)
Ceahläul
:
Poesia 2002-10-23 (10274 visite)
Cetind pe Baudelaire
:
Poesia 2013-03-21 (6426 visite)
Chemare
:
Poesia 2006-05-16 (8273 visite)
Clăcașii
:
Poesia 2008-02-07 (14898 visite)
Coboară toamna...
:
Poesia 2006-05-16 (30691 visite)
Cosașul
:
Poesia 2009-10-13 (9732 visite)
Craciunul copiilor
:
Poesia 2004-10-05 (24620 visite)
Dăscălița
: poezii pentru copii
Poesia 2005-09-25 (26341 visite)
Dascălul
:
Poesia 2009-10-11 (10295 visite)
De demult...
:
Poesia 2006-05-16 (25254 visite)
Departe
:
Poesia 2009-10-12 (10334 visite)
Din larg
:
Poesia 2010-04-28 (9697 visite)
Doina
:
Poesia 2008-11-12 (33383 visite)
Dorinta
:
Poesia 2002-12-06 (12585 visite)
E sărbătoare
:
Poesia 2008-02-07 (10173 visite)
Eu știu un basm
:
Poesia 2009-10-11 (7883 visite)
Fără țară
:
Poesia 2009-10-21 (9768 visite)
Fată mare
:
Poesia 2002-10-23 (9154 visite)
Fecunditas
: Ne cheamă pământul, 1909
Poesia 2005-07-16 (7733 visite)
Graiul pâinii
:
Poesia 2009-10-13 (7719 visite)
În mine câteodată
:
Poesia 2009-10-26 (9185 visite)
Pagina: 2 : 1 |
|
|
|
|
|
Biografia Octavian Goga
Octavian Goga (n. 1 aprilie 1881, Rășinari — d. 7 mai 1938, Ciucea) a fost un poet român, ardelean, de origine aromână, politician de extremă dreaptă, (pro-nazist și anti-semit și prim-ministrul României din 28 decembrie 1937 până la 11 februarie 1938. Membru al Academiei Române din anul 1920.
Octavian Goga s-a născut la 1 aprilie 1881 în satul Rășinari, de pe versantul nordic al Carpaților, în casa cu nr. 778 de pe Ulița popilor, fiul preotului ortodox Iosif Goga și al soției sale, Aurelia, învățătoare (și colaboratoare în tinerețe la ziarul Telegraful român și la revista Familia). Între anii 1886-1890, Goga a urmat școala primară din satul natal, avându-l învățător pe Moise Frățilă, intelectual patriot, prototipul posibil din poezia Dascălul, așa cum sora sa, Victoria, stinsă de timpuriu, a fost prototipul din Dăscălița. Cea mai mare parte a vacanțelor, așa cum povesteste autorul în diverse texte autobiografice, și le-a petrecut în satul natal al tatălui său, Crăciunelu de Sus, jud. Alba. Satul se află pe Târnava Mică, astăzi fiind parte a comunei Cetatea de Baltă și circa 20% din familiile din sat poartă numele de Goga. Poetul spunea: "viața tăranilor de pe delnițele Crăciunelului mi-au fost sursă de inspirație pentru Plugarii și Clăcașii"[necesită citare]. În 1890, poetul s-a înscris la liceul de stat din Sibiu (astăzi Liceul Gheorghe Lazăr), ale cărui cursuri l-a urmat până în 1899, când s-a transferat la liceul românesc din Brașov. La absolvirea liceului, în 1900 s-a înscris la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Budapesta, continuându-și apoi studiile la Berlin și încheindu-le în 1904.
În numărul din 12-24 decembrie (nr. 275, p. 1098) ziarul Tribuna (Sibiu) i-a publicat prima poezie, Atunci și acum, semnată Tavi. Ion Pop-Reteganul de la Revista ilustrată (Bistrița) i-a scris la poșta redacției: „Ai talent, tinere amic, cultivează-l cu diligență, că poți deveni mare. Ziua bună de dimineață se arată. Nu cumva să neglijezi datorințele de studinte”. După aceste încurajări, i se publică pe o jumătate de pagină poezia Nu-i fericire pe pământ[3]. Goga, elev la liceul cu limba de predare maghiară din Sibiu, încă nu împlinise șaptesprezece ani.
Următoarele poezii pe care le-a publicat în revista Familia a lui Iosif Vulcan (Oradea, an XXXIV, 1898, nr. 44, p. 13, noiembrie) și în ziarele Tribuna și Luceafărul (nr. 11, 1 decembrie 1902, nr. 14 - 15, 1 august 1903) au fost semnate, cu precădere, tot Octavian și apoi Nic. Otavă. Abia la 15 septembrie 1903 a semnat, în Luceafărul, prima poezie (Sfârșit de septembrie), cu numele Octavian Goga.
La 1 iulie 1902 a apărut la Budapesta revista revista Luceafărul, publicație pentru cultura națională și unitatea politică a românilor din Transilvania, unde Goga și-a publicat majoritatea poeziilor. Înființarea revistei s-a datorat studenților români care activau la Budapesta, în cadrul Societății „Petru Maior”: Al. Ciura, semnatarul articolului „În loc de program” din primul număr, Octavian Goga, cel care, în 1933, va afirma că titlul revistei „era înrudit cu starea sufletească și cu conștiința literară din acele vremi“. Majoritatea creațiilor incluse de Goga în volumul Poezii (1905), au apărut în Luceafărul, în paginile căreia poetul s-a afirmat ca talent literar autentic.
În 1904, a apărut în Luceafărul (an III, nr. 4, 15 februarie, p. 91 - 92) cunoscuta poezie Oltul, și în nr. 7, din 10 aprilie, p. 151, poezia Dăscălița, semnate Nic. Otavă, iar în 1905, poeziile: Plugarii, Lăutarul, Dascălul, Rugăciune și Clăcașii.
La 5 mai 1938, în parcul Castelului de la Ciucea poetul a suferit un infarct cerebral și a intrat în comă. În ziua de 7 mai 1938, la ora 14,15, s-a stins din viață la vârsta de 57 de ani. La Ciucea, prin fața catafalcului, duminică, 8 mai, și luni, 9 mai, a continuat pelerinajul miilor de oameni care l-au iubit și i-au prețuit opera. Marți, 10 mai, trenul mortuar cu rămășițele pământești ale ilustrului dispărut a pornit spre București. Sicriul a fost așezat, miercuri, 11 mai, în rotonda Ateneului, unde a stat până sămbătă 14 mai, când s-au desfășurat funeraliile naționale. Conform testamentului, nu s-au rostit cuvântări. Ulterior trupul poetului a fost înmormântat la conacul lui Goga de la Ciucea, conform dorinței acestuia
|
Post Consigliato
