Pagina: 2 : 1
A fost odat’...
: Poesia 2005-05-20 (9195 visite)
A murit...
: Poesia 2003-05-29 (8313 visite)
Acasă
: Poesia 2005-12-07 (12367 visite)
Aducerile-aminte
: Poesia 2005-06-24 (11109 visite)
Aeternitas
: Poesia 2005-10-14 (8360 visite)
Agonie
: Poesia 2005-09-06 (8615 visite)
Am fost...
: Poesia 2003-05-29 (10125 visite)
Amurg
: Poesia 2005-10-14 (23652 visite)
Apostolul
: Poesia 2005-10-14 (16327 visite)
Apostolul
: Poesia 2005-10-14 (8779 visite)
Apus
: Poesia 2005-10-14 (12520 visite)
Asfințit
: Poesia 2005-10-14 (12161 visite)
Așteptare
: Poesia 2005-10-14 (9717 visite)
Așteptare
: Poesia 2005-10-14 (9880 visite)
Așteptare
: Poesia 2005-10-14 (10373 visite)
Atunci
: Poesia 2005-12-07 (8753 visite)
Bătrâni
: Poesia 2005-12-07 (14983 visite)
Cade-o lumină
: Poesia 2005-06-24 (8635 visite)
Cain
: Poesia 2005-12-07 (8006 visite)
Cântă moartea
: Poesia 2005-12-07 (12357 visite)
Cântec
: Poesia 2005-12-07 (12110 visite)
Cântece
: Poesia 2005-12-07 (22462 visite)
Cântece
: Poesia 2005-12-07 (7594 visite)
Cântece
: Poesia 2005-12-07 (8124 visite)
Cântecele mele
: Poesia 2005-12-07 (9368 visite)
Cărbunii
: Poesia 2009-10-11 (10156 visite)
Ceahläul
: Poesia 2002-10-23 (9696 visite)
Cetind pe Baudelaire
: Poesia 2013-03-21 (5858 visite)
Chemare
: Poesia 2006-05-16 (7753 visite)
Clăcașii
: Poesia 2008-02-07 (14423 visite)
Coboară toamna...
: Poesia 2006-05-16 (30163 visite)
Cosașul
: Poesia 2009-10-13 (9206 visite)
Craciunul copiilor
: Poesia 2004-10-05 (24047 visite)
Dăscălița
: poezii pentru copii Poesia 2005-09-25 (25830 visite)
Dascălul
: Poesia 2009-10-11 (9783 visite)
De demult...
: Poesia 2006-05-16 (24707 visite)
Departe
: Poesia 2009-10-12 (9808 visite)
Din larg
: Poesia 2010-04-28 (9236 visite)
Doina
: Poesia 2008-11-12 (32788 visite)
Dorinta
: Poesia 2002-12-06 (12028 visite)
E sărbătoare
: Poesia 2008-02-07 (9698 visite)
Eu știu un basm
: Poesia 2009-10-11 (7414 visite)
Fără țară
: Poesia 2009-10-21 (9257 visite)
Fată mare
: Poesia 2002-10-23 (8636 visite)
Fecunditas
: Ne cheamă pământul, 1909 Poesia 2005-07-16 (7166 visite)
Graiul pâinii
: Poesia 2009-10-13 (7261 visite)
În mine câteodată
: Poesia 2009-10-26 (8719 visite)
Pagina: 2 : 1 |
|

|
|
|
Biografia Octavian Goga
Octavian Goga (n. 1 aprilie 1881, Rășinari — d. 7 mai 1938, Ciucea) a fost un poet român, ardelean, de origine aromână, politician de extremă dreaptă, (pro-nazist și anti-semit și prim-ministrul României din 28 decembrie 1937 până la 11 februarie 1938. Membru al Academiei Române din anul 1920.
Octavian Goga s-a născut la 1 aprilie 1881 în satul Rășinari, de pe versantul nordic al Carpaților, în casa cu nr. 778 de pe Ulița popilor, fiul preotului ortodox Iosif Goga și al soției sale, Aurelia, învățătoare (și colaboratoare în tinerețe la ziarul Telegraful român și la revista Familia). Între anii 1886-1890, Goga a urmat școala primară din satul natal, avându-l învățător pe Moise Frățilă, intelectual patriot, prototipul posibil din poezia Dascălul, așa cum sora sa, Victoria, stinsă de timpuriu, a fost prototipul din Dăscălița. Cea mai mare parte a vacanțelor, așa cum povesteste autorul în diverse texte autobiografice, și le-a petrecut în satul natal al tatălui său, Crăciunelu de Sus, jud. Alba. Satul se află pe Târnava Mică, astăzi fiind parte a comunei Cetatea de Baltă și circa 20% din familiile din sat poartă numele de Goga. Poetul spunea: "viața tăranilor de pe delnițele Crăciunelului mi-au fost sursă de inspirație pentru Plugarii și Clăcașii"[necesită citare]. În 1890, poetul s-a înscris la liceul de stat din Sibiu (astăzi Liceul Gheorghe Lazăr), ale cărui cursuri l-a urmat până în 1899, când s-a transferat la liceul românesc din Brașov. La absolvirea liceului, în 1900 s-a înscris la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Budapesta, continuându-și apoi studiile la Berlin și încheindu-le în 1904.
În numărul din 12-24 decembrie (nr. 275, p. 1098) ziarul Tribuna (Sibiu) i-a publicat prima poezie, Atunci și acum, semnată Tavi. Ion Pop-Reteganul de la Revista ilustrată (Bistrița) i-a scris la poșta redacției: „Ai talent, tinere amic, cultivează-l cu diligență, că poți deveni mare. Ziua bună de dimineață se arată. Nu cumva să neglijezi datorințele de studinte”. După aceste încurajări, i se publică pe o jumătate de pagină poezia Nu-i fericire pe pământ[3]. Goga, elev la liceul cu limba de predare maghiară din Sibiu, încă nu împlinise șaptesprezece ani.
Următoarele poezii pe care le-a publicat în revista Familia a lui Iosif Vulcan (Oradea, an XXXIV, 1898, nr. 44, p. 13, noiembrie) și în ziarele Tribuna și Luceafărul (nr. 11, 1 decembrie 1902, nr. 14 - 15, 1 august 1903) au fost semnate, cu precădere, tot Octavian și apoi Nic. Otavă. Abia la 15 septembrie 1903 a semnat, în Luceafărul, prima poezie (Sfârșit de septembrie), cu numele Octavian Goga.
La 1 iulie 1902 a apărut la Budapesta revista revista Luceafărul, publicație pentru cultura națională și unitatea politică a românilor din Transilvania, unde Goga și-a publicat majoritatea poeziilor. Înființarea revistei s-a datorat studenților români care activau la Budapesta, în cadrul Societății „Petru Maior”: Al. Ciura, semnatarul articolului „În loc de program” din primul număr, Octavian Goga, cel care, în 1933, va afirma că titlul revistei „era înrudit cu starea sufletească și cu conștiința literară din acele vremi“. Majoritatea creațiilor incluse de Goga în volumul Poezii (1905), au apărut în Luceafărul, în paginile căreia poetul s-a afirmat ca talent literar autentic.
În 1904, a apărut în Luceafărul (an III, nr. 4, 15 februarie, p. 91 - 92) cunoscuta poezie Oltul, și în nr. 7, din 10 aprilie, p. 151, poezia Dăscălița, semnate Nic. Otavă, iar în 1905, poeziile: Plugarii, Lăutarul, Dascălul, Rugăciune și Clăcașii.
La 5 mai 1938, în parcul Castelului de la Ciucea poetul a suferit un infarct cerebral și a intrat în comă. În ziua de 7 mai 1938, la ora 14,15, s-a stins din viață la vârsta de 57 de ani. La Ciucea, prin fața catafalcului, duminică, 8 mai, și luni, 9 mai, a continuat pelerinajul miilor de oameni care l-au iubit și i-au prețuit opera. Marți, 10 mai, trenul mortuar cu rămășițele pământești ale ilustrului dispărut a pornit spre București. Sicriul a fost așezat, miercuri, 11 mai, în rotonda Ateneului, unde a stat până sămbătă 14 mai, când s-au desfășurat funeraliile naționale. Conform testamentului, nu s-au rostit cuvântări. Ulterior trupul poetului a fost înmormântat la conacul lui Goga de la Ciucea, conform dorinței acestuia
|