|
Biografia Miron Manega
Miron Manega (născut pe 27.06.1956, la Craiova) este scriitor È™i publicist, specializat în analiza pieÈ›ei de artă din România. Face parte, în calitate de consultant, din AEEAR (AsociaÈ›ia ExperÈ›ilor È™i Evaluatorilor de Artă din Romînia) È™i este preÈ™edinte al departamentului Presa de artă al ACOAR (AsociaÈ›ia ComercianÈ›ilor de Opere de Artă din România). Numele real este Dumitru Manea. Pseudonimul cu care semnează a fost „oficializat” în 1985, la Cenaclul literar „Numele Poetului” (condus de Cezar Ivănescu), din care a făcut parte.
ÃŽn privinÈ›a publicisticii, Miron Manega a scris È™i publicat peste 2.000 de articole, dintre care peste 1.000 în „Evenimentul Zilei” È™i „NaÈ›ional”, 130 în “Jurnalul NaÈ›ional”, 350 în “Săptămâna Financiară” È™i peste 200 în “FinanÈ›iÈ™tii” È™i „Cuvântul Liber”.
ACTIVITATE ÎN PRESÃ
ÃŽntre anii 1980-1990, Miron Manega a fost colaborator al mai multor reviste literare („Luceafărul”, „Amfiteatru”, „S.L.A.S.T.”, „Steaua”) unde a publicat exclusiv poezie. ÃŽncepând din 1990 È™i până în 2000 a activat ca redactor, reporter sau fotoreporter la publicaÈ›iile: „Anul 2000”, „Nostradamus”, „Tinerama”, „TimiÈ™oara”, „Baricada”, „Phoenix”, „Kalende”, „Atitudinea”, „Linia intâi”.
ÃŽn aceeaÈ™i perioadă a deÈ›inut, succesiv, următoarele funcÈ›ii: È™ef de departament la postul de radio „FUN-Radio”; realizator de emisiune la "Radio-Nova"; È™ef de departament la cotidienele „Evenimentul zilei” È™i „NaÈ›ional”; redactor È™ef adjunct al saptamânalului „Super Magazin”; redactor È™ef adjunct al publicaÈ›iei „69 - Revista fenomenelor paranormale”; redactor È™ef al revistei „Super VIP” (săptămânal).
ÃŽncepând din 1995, a fost iniÈ›iator, realizator È™i director editorial al următoarelor publicaÈ›ii: „Inimă sălbatică” (săptămânal), „Liceenii” (săptămânal), „HMM 69” (apariÈ›ie lunară), „Cutezătorii Magazin” (apariÈ›ie bilunară), „REVANȘA - Revistă de cultură a celor uitaÈ›i” (apariÈ›ie lunară), „Clubul temerarilor” (apariÈ›ie lunară), „NopÈ›i albe” (apariÈ›ie lunară), „Oameni singuri” (apariÈ›ie lunară), „Esmeralda” (săptămânal), „Clubul liceenilor” (saptamânal).
A fost, de asemenea, realizator È™i director editorial al publicaÈ›iilor: „ÃŽnger sălbatic - Revista serialelor” (bilunar), „Clanul liceenilor" (bilunar) si „Cinerama” (bilunar).
ÃŽntre 2000-2005 a deÈ›inut funcÈ›ia de redactor È™ef adj. al cotidianului „NaÈ›ional”, iar în perioada aprilie 2005 - noiembrie 2011 a fost publicist comentator la săptămânalul de bussines „Săptămâna Financiară”È™i la cotidianul „Jurnalul NaÈ›ional”. Din noiembrie 2011 susÈ›ine rubrica editorială „Observator pe piaÈ›a de artă”, la un alt săptămânal de bussiness, „FinanÈ›iÈ™tii” fiind, în acelaÈ™i timp, corespondent al ziarului „Cuvântul Liber” din Tg. MureÈ™. ÃŽn paralel, a realizat, în calitate de redactor È™ef, respectiv director editorial, publicaÈ›ia bilingvă “ROMÂNIA 100%” (distribuită în Australia, Noua Zeelanda, Noua Guinee, Insulele Solomon, Indonezia, SUA È™i Canada) È™i revista lunară de cultura spectacolului “VREAU BILET.ro”. Este, de asemenea, iniÈ›iator, autor de concept È™i coordonator al platformei culturale CERTITUDINEA (www.certitudinea.ro)
CÃRȚI PUBLICATE
CărÈ›ile publicate de Miron Manega acoperă zone divergente de informaÈ›ie È™i creaÈ›ie. Acestea sunt, în ordine cronologică: „ATLANTA MINUT CU MINUT”, Editura Lion Press (1996) – o relatare tehnică, rece, a Olimpiadei de la Atlanta din 1996, însoÈ›ită de o scurtă istorie a Olimpiadelor; „SALONUL REFUZAÈšILOR”, Editura Junimea, IaÈ™i – volum de versuri (2008); „DE CE URÂM FEMEILE?”, Editura Ștefan - volum de eseuri, prefaÈ›at de scriitorul È™i criticul de artă Pavel ȘuÈ™ară (2011); volumul monografic „ADRIAN COSTEA – cronica unei morÈ›i eÈ™uate” (Editura NICO, 2014); „ACEȘTI NETREBNICI CARE NE CONDUC – Interviu cu Mihai Eminescu” (piesă de teatru, Editura NICO, Târgu-MureÈ™, 2013); „INSCRIPÈšII PE POARTA INFERNULUI - Erezii în formă fixă” (versuri, Editura PIM, IaÈ™i, 2015) È™i „7 ROSTIRI” (versuri, Editura PIM, IaÈ™i, 2015). A apărut È™i în două antologii, una de poezie („55 de poeÈ›i contemporani”, Editura Arhip Art, Sibiu) È™i alta de proză („DECLIN”, Editura Arhip Art, Sibiu), ambele în 2010.
Este, de asemenea, prezent în volumul 55 al Enciclopediei „Personalități române È™i faptele lor. 1950-2010”, realizat de Constantin Toni DârÈ›u, Editura Studis, IaÈ™i, 2013.
BIOGRAFIA. REPERE ESENÈšIALE
«Biografia mea este mai spectaculoasă decât opera», declară, mai în glumă, mai în serios, Miron Manega, în „ÃŽnsemnări de sertar” (schiÈ›e „preventive” ale unui posibil volum de Memorii). «Am creat valuri în jur încă înainte de a veni pe lume, deÈ™i m-am născut într-un judeÈ› care nu mai există - RomanaÈ›i. Pe acolo e plasat satul copilăriei mele, Bărăști, undeva, între niÈ™te dealuri acoperite cu păduri, ca într-o lingură... MoaÈ™a satului i-a spus mamei mele, când mă purta în pântec, că sunt monstru, că am două capete. Toată familia mea, toate rudele, au intrat în panică, evident, pentru că nu mai avuseseră monstru în neam. AÈ™a am ajuns eu (adică mama) la dispensarul de la comună (Morunglav) apoi la spitalul de la raion (BalÈ™) È™i, în cele din urmă la regiune, la maternitatea din Craiova. ToÈ›i au crezut că am două capete, până m-am născut. De fapt, al doilea cap erau genunchii, căci eram aÈ™ezat altfel în burta mamii... M-am născut ca nelumea, cu picioarele înainte. Adică am intrat în viață aÈ™a cum te duci în moarte. O fi vreo semnificaÈ›ie, în venirea asta, a mea, pe lume, ciudată, nefirească, cine È™tie?».
Miron Manega a iubit haina militară. De aceea, în 1975 a intrat în Liceul Militar („Dimitrie Cantemir”, Breaza), pe care l-a continuat cu Școala de ofiÈ›eri. ÃŽn acelaÈ™i timp, È™i-a dat seama că nu poate rămâne în armată, pentru că risca să-È™i termine cariera într-un batalion disciplinar, căci nu putea spune „Am înÈ›eles!” la orice inepÈ›ie. ÃŽn 1972, împreună cu un grup de camarazi la fel de „nebuni” ca È™i el, a generat o miÈ™care literară (de fapt, mai degrabă culturală, căci în acest grup se aflau È™i artiÈ™ti plastici) intitulată „SpaÈ›iul de dincolo de esenÈ›e”. MiÈ™carea a continuat È™i după terminarea liceului, în Școala de OfiÈ›eri Activi „Nicolae Bălcescu” din Sibiu. La sfârÈ™itul anului II de È™coală militară s-a hotărât să părăsească armata. Dar, cum era legat prin contract de È™coală (ceea ce, prin simpla retragere, ar fi însemnat plata È™colarizării, inclusiv a liceului), singura soluÈ›ie era clasarea medicală. AÈ™a că s-a „îmbolnăvit” luând niÈ™te pastile care l-au trimis la secÈ›ia „neuro” a Spitalului Militar din Sibiu. După 11 săptămâni de „spitalizare”, timp în care trebuia să mărească zilnic doza de pastile care-i induceau starea de boală (Antideprin se numea „tratamentul”) a fost clasat. Ceea ce e interesant în această experiență traumatizantă e faptul că acolo, la secÈ›ia „neuro” a Spitalului Militar, Miron Manega l-a descoperit pe Dumnezeu (până atunci fusese ateu militant).
MENTORI ȘI REFERINȚE
Miron Manega este un scriitor patriot. Aceasă dimensiune identitară i-a filtrat toate opțiunile, toate incursiunile și rătăcirile prin cultura universală, toate întâlnirile memorabile cu spiritele înalte ale culturii. Mentorii lui artistici, lângă care a ucenicit aproape zece ani, au fost Tudor George (Ahoe) și Cezar Ivănescu. Cu acesta din urmă a împărțit și a împărtășit una dintre cele mai dramatice experiențe din viață și una dintre cele mai însângerate pagini din istoria postecembristă a României: mineriada din 14 iunie 1990.
Miron Manega a avut întotdeauna o reticență în a-È™i publica poeziile în volum. Nu din timiditate È™i nu pentru că ar avea o părere proastă despre propiile creaÈ›ii (dimpotrivă, se consideră un poet însemnat al generaÈ›iei sale) ci, pur È™i simplu, pentru că nu considera aceasta o prioritate. ÃŽn 2008, doi prieteni, poetul Laurian Stănchescu È™i jurnalista Dana Andronie de la Jurnalul NaÈ›ional, i-au „furat” poeziile È™i i-au scos volumul de versuri, „Salonul RefuzaÈ›ilor”, la Editura Junimea din IaÈ™i. Mai mult, l-au invitat la lansarea propriei cărÈ›i, spunându-i că e lansarea altui poet. Cu toată reticenÈ›a lui la acest gen de imixtiuni, a cedat în faÈ›a frumuseÈ›ii gestului È™i a recunoscut că «aÈ™a ceva nu se întâmplă decât o dată în viață, unui om dintr-o sută». ÃŽn prefaÈ›a cărÈ›ii, Laurian Stănchescu a scris despre el următoarele cuvinte: «ViaÈ›a poetului Miron Manega seamănă cu cea a acrobatului care se zdrobeÈ™te cu blândeÈ›e de plasa salvatoare. Este unul dintre rarii poeÈ›i a căror viață s-a despărÈ›it de poezia pe care o scrie. Poetul este un damnat precum macii roÈ™ii care înfloresc doar pe calea ferată È™i sunt loviÈ›i necontenit de goana trenurilor, iar omul seamănă cu un navetist cuminte care merge pe jos, puÈ›in aplecat, să poată trece pe sub Lună. Până È™i umbrele lor sunt diferite. A poetului are viaÈ›a ei personală, iar a omului abia mai È›ine pasul cu trecerea zilelor. Când stai de vorbă cu poetul, ai sentimentul că se întregeÈ™te mozaicul Universului, iar dacă îl asculÈ›i pe om, deșărtăciunea lucrurilor È›i se pare cea mai sublimă trăire. De când i-am citit poemele mă întreb dacă damnarea poetului nu înseamnă fericirea lui Miron Manega. Pentru că numai aÈ™a fiecare poate să-È™i vadă de viaÈ›a lui. Și poetul, È™i omul».
ÃŽn 2013, Miron Manega este amplu prezentat într-o enciclopedie a personalităților, apărută în IaÈ™i, la Editura StudiS: ”Personalități române È™i faptele lor 1950-2010”, de Constantin Toni DârÈ›u. Tot în 2013, scriitoarea È™i publicista Mariana Cristescu de la Tg. MureÈ™ scrie despre el cartea „Miron Manega, rebelul dogmatic”, Editura Nico, Tg.MureÈ™. Este prima monografie despre persoana È™i personalitatea sa.
PROGRM CULTURAL
Avându-l ca model total pe MIHAI EMINESCU, Miron Manega se raportează atât teoretic, cât È™i faptic, la acest model, inclusiv È™i mai ales ca jurnalist. Două sunt direcÈ›iile sau componentele acestui tip de implicare: civismul È™i resuscitarea valorilor naÈ›ionale. ÃŽn acest sens È™i cu acest scop a creat platforma online CERTITUDINEA, pe care o defineÈ™te ca fiind „publicaÈ›ie de cultură, spiritualitate È™i atitudine” È™i al cărei „coordonator editorial È™i moral” este MIHAI EMINESCU (el, Miron Manega, incluzându-se în echipă ca simplu „ispravnic de concept”).
ACTIVITATEA CIVICÃ. PROMOTOR AL „MODELULUI DE ÈšARÔ
Miron Manega nu este doar scriitor și jurnalist, ci și factor activ, militant, al inițiativelor de politici publice care, consideră el, în România, sunt simple etichete. Pe lângă faptul că este membru fondator, în 2011, al Consiliului Național al Societății Civile, el susține, încă de la deschiderea site-ului CERTITUDINEA (2009), un proiect de mare anvergură, conceput după toate regulile și exigențele mondiale ale domeniului. Autorul acestui proiect, care se numește MODELUL DE ȚARÃ, este Prof. Dr. Florian Colceag, o personaluitate creditată și acreditată mondial în comunitatea specialiștilor în managementul crizelor.
Convingerile lui Miron Manega privind revenirea României în matca firească a spiritualității sale este totală È™i definitivă, chiar dacă această revenire nu se va întâmpla în timpul vieÈ›ii sale, chiar dacă « ieÈ™irea din coÈ™mar va fi o victorie „à la Pyrus”. «România în care trăim este o ficÈ›iune - spune el. Un coÈ™mar. România reală există, dar n-o vedem. Este o Românie a valorilor subterane, debranÈ™ate de la interfaÈ›a numită, pretenÈ›ios È™i ilicit, sistem. Există o Românie în aÈ™teptare. ÃŽn aÈ™teptarea unui moment favorabil ca să se exprime. Se pare că acest moment a cam venit».
DE LA „NAIVUL BLINDAT” la „REBELUL DOGMATIC”
Dimensiunea esenÈ›ială a personalității lui Miron Manega rămâne însă cea de poet, calitate în numele È™i în jurul căreia È™i-a gândit È™i È™i-a proiectat întreaga existență. De altfel, aÈ™a a È™i fost perceput de cei din jur care, mai cu blândeÈ›e, mai cu sarcasm, n-au încetat să-l taxeze pentru idealismul său. «Imaginea mea exterioară e falsă – spune el – , nu sunt idealist, pentru că ideile în care cred nu sunt proiecÈ›ii imaginare, sunt repere fundamentale întru care au trăit mulÈ›i, înaintea mea, iar alÈ›ii îmi sunt chiar contemporani. Sau eu le sunt contemporan. Ca să fiu concesiv, totuÈ™i, cu cei care mă exclud din realitate, pot spune că aÈ™a-zisele mele utopii sunt utopii pragmatice, aflate, în cel mai rău caz, în adormire. Iar porecla care mi s-a dat în tinereÈ›e, „naivul blindat”, deÈ™i ironică, mă onorează È™i mă defineÈ™ete. Sau mai bine zis, mă definea, pentru că acum cred că mi se potriveÈ™te mai bine „rebelul dogmatic”. Mai târziu nu È™tiu ce va fi, dacă va mai fi».
(Extras din prezentarea făcută de Mariana Cristescu în monografia „MIRON MANEGA - Rebelul dogmatic”)
|
Post Consigliato
