E voia Tatălui

E voia Tatălui în toate câte sînt;
din fir de iarbă pâna-n fir de stele,
e voia Lui cea sfântă-n toate cele
din cer, din leagăn, lut, și din mormânt -

E voia Lui în toate câte cer
Sămânța vieții, hrana ei pe lume;
E voia Lui în fiecare nume
De pe pământ, din mare, și din cer -

E voia Lui în viscol și în ger,
E voia Lui în ploaie și ninsoare,
E voia Lui în lumea de sub cer,
În orișice cuvânt, și tot ce doare -

Și noi de-aceea suntem: să slăvim
Această voie, cu al nostru sânge,
Cu lacrima din ochiul care plânge,
Cu tot ce-avem mai scump, cu ce iubim -

Cu tot ce ne-ncovoaie și ne frânge,
Cu tot ce prețuim, să-Þi mulțumim...