Pagina: 2 : 1
În mormânt la Argeș
: Poesia 2009-10-21 (5622 visite)
În munți
: Poesia 2009-10-26 (8024 visite)
În muzeu
: Poesia 2009-10-26 (5273 visite)
În pacea mută
: Poesia 2009-10-21 (6141 visite)
Inima
: Poesia 2005-06-08 (7723 visite)
Jianu
: Strãnepoatei C.B. Poesia 2004-06-26 (7107 visite)
La mal
: Din umbra zidurilor, 1913 Poesia 2005-07-16 (10187 visite)
Lăcaș străbun
: Poesia 2005-07-29 (7023 visite)
Lacrimi
: cântece fără țară Poesia 2010-03-13 (8489 visite)
Lacul
: Poesia 2005-05-08 (11226 visite)
Lupul
: Poesia 2009-10-26 (13514 visite)
Mare aeternum
: Poesia 2009-10-26 (8844 visite)
Moștenire
: Poesia 2009-10-26 (6889 visite)
Nepotrivire
: Poesia 2005-06-24 (6188 visite)
Noapte
: Poesia 2009-10-13 (5295 visite)
Noi
: Poesia 2002-12-06 (51559 visite)
O clipă
: Poesia 2005-06-08 (17459 visite)
O lacrimă
: Poesia 2002-10-24 (21863 visite)
O ramura intarziata
: Poesia 2002-06-30 (16000 visite)
Oameni
: Luceafărul, Sibiu, 11 martie 1912 Poesia 2010-03-13 (5703 visite)
Oltul
: Poesia 2006-04-05 (21457 visite)
Pace
: Poesia 2009-10-30 (24188 visite)
Părăsit
: Poesia 2009-10-30 (8068 visite)
Pe înserate
: Poesia 2009-10-12 (5799 visite)
Plugarii
: Poesia 2005-04-09 (33731 visite)
Poet
: Poesia 2005-07-16 (5829 visite)
Poveste veche
: Poesia 2010-12-04 (8332 visite)
Pribeag
: Poesia 2009-10-30 (6455 visite)
Profetul
: Poesia 2009-10-30 (6032 visite)
Răsună toaca...
: Poesia 2009-10-11 (4994 visite)
Reîntors
: Poesia 2009-10-12 (5378 visite)
Revedere
: Din umbra zidurilor, 1913 Poesia 2010-03-13 (7211 visite)
Rugăciune
: Poesia 2003-05-28 (46566 visite)
Sângele
: Poesia 2010-04-28 (4651 visite)
Sara
: poezii pentru copii Poesia 2005-07-19 (30673 visite)
Singur
: Poesia 2005-06-25 (10350 visite)
Solus ero
: Poesia 2009-10-11 (5312 visite)
Străinul
: Poesia 2003-05-29 (14595 visite)
Tăcerea ta...
: Luceafărul, Sibiu, 8 mai 1912 Poesia 2010-03-13 (5040 visite)
Toamna
: pentru copii Poesia 2005-11-07 (328290 visite)
Trage-ti oblonul
: Poesia 2002-11-15 (11744 visite)
Trandafiri
: Poesia 2005-07-03 (12807 visite)
Trecutul
: Poesia 2008-06-22 (12631 visite)
Pagina: 2 : 1 |
|

|
|
|
Biografia Octavian Goga
Octavian Goga (n. 1 aprilie 1881, Rășinari — d. 7 mai 1938, Ciucea) a fost un poet român, ardelean, de origine aromână, politician de extremă dreaptă, (pro-nazist și anti-semit și prim-ministrul României din 28 decembrie 1937 până la 11 februarie 1938. Membru al Academiei Române din anul 1920.
Octavian Goga s-a născut la 1 aprilie 1881 în satul Rășinari, de pe versantul nordic al Carpaților, în casa cu nr. 778 de pe Ulița popilor, fiul preotului ortodox Iosif Goga și al soției sale, Aurelia, învățătoare (și colaboratoare în tinerețe la ziarul Telegraful român și la revista Familia). Între anii 1886-1890, Goga a urmat școala primară din satul natal, avându-l învățător pe Moise Frățilă, intelectual patriot, prototipul posibil din poezia Dascălul, așa cum sora sa, Victoria, stinsă de timpuriu, a fost prototipul din Dăscălița. Cea mai mare parte a vacanțelor, așa cum povesteste autorul în diverse texte autobiografice, și le-a petrecut în satul natal al tatălui său, Crăciunelu de Sus, jud. Alba. Satul se află pe Târnava Mică, astăzi fiind parte a comunei Cetatea de Baltă și circa 20% din familiile din sat poartă numele de Goga. Poetul spunea: "viața tăranilor de pe delnițele Crăciunelului mi-au fost sursă de inspirație pentru Plugarii și Clăcașii"[necesită citare]. În 1890, poetul s-a înscris la liceul de stat din Sibiu (astăzi Liceul Gheorghe Lazăr), ale cărui cursuri l-a urmat până în 1899, când s-a transferat la liceul românesc din Brașov. La absolvirea liceului, în 1900 s-a înscris la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Budapesta, continuându-și apoi studiile la Berlin și încheindu-le în 1904.
În numărul din 12-24 decembrie (nr. 275, p. 1098) ziarul Tribuna (Sibiu) i-a publicat prima poezie, Atunci și acum, semnată Tavi. Ion Pop-Reteganul de la Revista ilustrată (Bistrița) i-a scris la poșta redacției: „Ai talent, tinere amic, cultivează-l cu diligență, că poți deveni mare. Ziua bună de dimineață se arată. Nu cumva să neglijezi datorințele de studinte”. După aceste încurajări, i se publică pe o jumătate de pagină poezia Nu-i fericire pe pământ[3]. Goga, elev la liceul cu limba de predare maghiară din Sibiu, încă nu împlinise șaptesprezece ani.
Următoarele poezii pe care le-a publicat în revista Familia a lui Iosif Vulcan (Oradea, an XXXIV, 1898, nr. 44, p. 13, noiembrie) și în ziarele Tribuna și Luceafărul (nr. 11, 1 decembrie 1902, nr. 14 - 15, 1 august 1903) au fost semnate, cu precădere, tot Octavian și apoi Nic. Otavă. Abia la 15 septembrie 1903 a semnat, în Luceafărul, prima poezie (Sfârșit de septembrie), cu numele Octavian Goga.
La 1 iulie 1902 a apărut la Budapesta revista revista Luceafărul, publicație pentru cultura națională și unitatea politică a românilor din Transilvania, unde Goga și-a publicat majoritatea poeziilor. Înființarea revistei s-a datorat studenților români care activau la Budapesta, în cadrul Societății „Petru Maior”: Al. Ciura, semnatarul articolului „În loc de program” din primul număr, Octavian Goga, cel care, în 1933, va afirma că titlul revistei „era înrudit cu starea sufletească și cu conștiința literară din acele vremi“. Majoritatea creațiilor incluse de Goga în volumul Poezii (1905), au apărut în Luceafărul, în paginile căreia poetul s-a afirmat ca talent literar autentic.
În 1904, a apărut în Luceafărul (an III, nr. 4, 15 februarie, p. 91 - 92) cunoscuta poezie Oltul, și în nr. 7, din 10 aprilie, p. 151, poezia Dăscălița, semnate Nic. Otavă, iar în 1905, poeziile: Plugarii, Lăutarul, Dascălul, Rugăciune și Clăcașii.
La 5 mai 1938, în parcul Castelului de la Ciucea poetul a suferit un infarct cerebral și a intrat în comă. În ziua de 7 mai 1938, la ora 14,15, s-a stins din viață la vârsta de 57 de ani. La Ciucea, prin fața catafalcului, duminică, 8 mai, și luni, 9 mai, a continuat pelerinajul miilor de oameni care l-au iubit și i-au prețuit opera. Marți, 10 mai, trenul mortuar cu rămășițele pământești ale ilustrului dispărut a pornit spre București. Sicriul a fost așezat, miercuri, 11 mai, în rotonda Ateneului, unde a stat până sămbătă 14 mai, când s-au desfășurat funeraliile naționale. Conform testamentului, nu s-au rostit cuvântări. Ulterior trupul poetului a fost înmormântat la conacul lui Goga de la Ciucea, conform dorinței acestuia
|