Charles-Pierre Baudelaire[Charles-Pierre_Baudelaire]

Città di residenza: Paris
Madrelingua


Biografia Charles-Pierre Baudelaire

Pagina web personale Charles-Pierre Baudelaire


 L`indirizzo diretto di questo autore é : 

Questi sono i più recenti ai testi di quest' autore:

Questi sono i più recenti ai testi di quest' autore:

Commenti:

Testi iscritti da questo autore nella Biblioteca:

Pagina: 5 : 4 : 3 : 2 : 1

Intimitate : Traducerea: Necula Florin Dănuț
Poesia 2008-11-17 (9652 visite)

Întoarcere : Traducerea: Necula Florin Dănuț
Poesia 2008-11-28 (9559 visite)

Invitație la călătorie : Traducerea: Necula Florin Dănuț
Poesia 2008-11-23 (17717 visite)

Îți dau aceste versuri ... : Traducerea: Necula Florin Dănuț
Poesia 2008-11-27 (8671 visite)

Îți las aceste versuri... : traducerea: C. Boldeanu
Poesia 2003-06-06 (8853 visite)

Izvorul de sânge : traducerea: Dana Mușat
Poesia 2006-04-22 (12552 visite)

Izvorul de sânge : Traducerea: Radu Cârneci
Poesia 2009-07-10 (8237 visite)

Je te donne ces vers... :
Poesia 2010-12-09 (7909 visite)

Jocul : Traducerea: Necula Florin Dănuț
Poesia 2008-12-07 (9030 visite)

La Beauté :
Poesia 2009-09-24 (9794 visite)

La chevelure :
Poesia 2009-08-10 (8167 visite)

La Fontaine De Sang :
Poesia 2005-07-03 (12424 visite)

La Fontana Di Sangue :
Poesia 2005-07-06 (9280 visite)

La Fuente De Sangre :
Poesia 2006-05-03 (14558 visite)

La géante :
Poesia 2006-02-22 (7491 visite)

La mort des amants :
Poesia 2009-08-10 (7924 visite)

La muse malade :
Poesia 2010-10-02 (8842 visite)

La priere d’un paien :
Poesia 2005-11-22 (8368 visite)

La servante au grand coeur... :
Poesia 2009-11-29 (9844 visite)

Lauda Franciscai mele :
Poesia 2003-08-30 (9837 visite)

Le beau navire :
Poesia 2009-08-10 (8534 visite)

Le Chat :
Poesia 2010-01-14 (10041 visite)

Le Chat :
Poesia 2010-05-29 (10151 visite)

Le crépuscule de soir : (Tableaux parisiens)
Poesia 2008-12-14 (9238 visite)

Le Flambeau vivant :
Poesia 2012-10-16 (7658 visite)

Le Guignon :
Poesia 2010-10-01 (7066 visite)

Le Jet d'eau :
Poesia 2010-08-23 (7140 visite)

Le Léthé :
Poesia 2011-10-08 (8952 visite)

Le palimpseste : Fragment de ‹‹Un mangeur d’opium››
Saggistica 2012-06-09 (11604 visite)

Le port :
Poesia 2010-01-14 (8188 visite)

Le Portrait :
Poesia 2010-01-09 (7490 visite)

Le Revenant :
Poesia 2011-11-07 (7795 visite)

Le Serpent qui danse :
Poesia 2009-12-17 (10132 visite)

Lebada : fragmente
Poesia 2003-08-30 (16083 visite)

Les Belges :
Poesia 2003-11-08 (9746 visite)

Les bijoux :
Poesia 2008-11-24 (8385 visite)

Les Chats :
Poesia 2010-02-13 (9839 visite)

Les hiboux :
Poesia 2008-11-24 (13216 visite)

Les Phares :
Poesia 2009-12-27 (8672 visite)

Les promesses d'un visage :
Poesia 2009-08-10 (7243 visite)

Les yeux de Berthe :
Poesia 2012-06-05 (7171 visite)

Litanii catre Satan :
Poesia 2006-02-08 (16591 visite)

Los Faros :
Poesia 2005-10-03 (12227 visite)

L'albatros :
Poesia 2008-11-24 (8207 visite)

L'invitation au voyage :
Poesia 2009-08-10 (8747 visite)

L’albatro :
Poesia 2005-12-07 (23894 visite)

L’Irréparable :
Poesia 2021-02-01 (3595 visite)

Metamorfozele vampirului : traducerea: Șerban Georgescu
Poesia 2003-08-30 (15009 visite)

Metamorfozele vampirului : Traducere de Lazăr Iliescu
Poesia 2008-08-31 (7154 visite)

Metamorfozele vampirului : Traducerea: Necula Florin Dănuț
Poesia 2008-12-03 (9137 visite)

Biografia Charles-Pierre Baudelaire

Charles Baudelaire a fost un poet francez (n. 9 aprilie 1821 - d. 31 august 1867), a cărui originalitate continuă să-i provoace atât pe cititorii săi, cât și pe comentatorii operei sale. Este considerat poetul care a revoluționat întreaga lirică franceză și europeană prin originalitatea volumului său controversat Les Fleurs du Mal (Florile răului"). Va avea o influență puternică asupra viziunilor poetice ale autorilor de mai târziu.

1821: Se naște la Paris, Charles Baudelaire.
1827: Moare tatăl său, care era cu 30 de ani mai în vârstă decât mama.
1828: Văduva Baudelaire se recăsătorește cu comandantul de batalion Aupick, un strălucit militar și diplomat.
1832-1835: Perioada de studii în Lyon, în garnizoana in care colonelul Aupick l-a trimis.
1836-1840: Perioadă de studii la Paris, încheiate cu un bacalaureat. În acest timp Baudelaire a frecventat Cartierul latin, atunci sediul artiștilor din Paris, unde s-a îndatorat peste măsură. Îi întâlnește pe de Nerval și Balzac. Se crede că tot atunci a contractat sifilisul.
1841-1842: Pentru a-l scoate din mediul boem, tatăl vitreg îl trimite în India, dar revine un an mai târziu la Paris, fugind de pe vas. La întoarcere, moștenește o avere considerabilă care-i va permite să ducă o viață de dandy parizian. Începe să iubească hainele și își petrece zilele în galeriile de artă și cafenelele din Orașul luminilor. Începe să folosească drogurile, în special hașiș și opium.
Se îndrăgostește de Jeanne Duval, cea care îl va inspira când scrie poemele din secțiunea "Venus cea neagră" a volumului Les Fleurs du mal, o prostituată din Africa. Până în 1844, cheltuise aproximativ jumătate din moștenire. Primele datorii importante sunt originea viitoarelor sale dificultăți financiare. Consiliul de familie îi impune un notar drept consilier judiciar, care va avea în grijă averea lui Baudelaire și îi va plăti o mică rentă pentru tot restul vieții. O tentativă de suicid se produce în anul 1845.
Pentru a-și suplimenta venitul Baudelaire scrie critică de artă, eseuri, și cronici pentru diverse jurnale. Criticile pictorilor contemporani francezi Eugene Delacroix și Gustave Courbet l-au ajutat să se impună drept critic cu idiosincrazii, dar care știe să facă diferența între arta adevărată și kitsch.
1847: Publică nuvela autobiografică "La Fanfarlo". Primele versuri îi apar în reviste la jumătatea deceniului '40. Îl descopera pe Edgar Allan Poe.
1848: Publică și lucrează la variate gazete.
1854 - 1855: Publică traducerea prozelor lui Edgar Allan Poe pe care îl consideră un suflet geamăn. Traducerea sa devine celebră.

În 1857, Auguste Poulet-Malassis publică prima ediție din Les Fleurs du mal. Baudelaire era atât de îngrijorat de calitatea tipăriturii încât închiriază o cameră lângă tipografie pentru a putea supraveghea apariția cărții. În luna august, are loc procesul "Florilor răului" cu un rechizitoriu susținut de același procuror care în anul precedent se ocupase de "Madame Bovary". Poetul și editorii sunt condamnați, iar șase dintre poeme care descriau dragostea lesbiană sau vampiri au fost excluse din cadrul volumului. Interdicția a fost ridicată în Franța abia în 1949.


Portret de Gustave Courbet, 1848În 1861, Baudelaire a adăugat 36 de poeme noi la această colecție. Florile răului i-au adus lui Baudelaire un oarecare grad de popularitate; scriitori ca Gustave Flaubert și Victor Hugo i-au lăudat poemele. Flaubert i-a scris lui Baudelaire "Ați găsit o cale de a injecta o nouă viață Romantismului, sunteți diferit de toți, și aceasta e cea mai mare calitate". Spre deosebire însă de poeții romantici, Baudelaire se inspira din viața citadină a Parisului. El argumenta că arta trebuie să creeze frumusețe chiar și din cele mai josnice și non-poetice situații. Florile răului l-au transformat pe Baudelaire într-un poet blestemat.

În anii '60, Baudelaire a continuat să scrie articole și eseuri ocupându-se de o mare varietate de figuri și teme.

În 1869 a publicat și poeme în proză, care au fost adunate postum în volumul Petits poémes en prose (Mici poeme în proză). Prin faptul că a denumit aceste compoziții în vers alb poeme, Baudelaire a fost primul poet care a spart forma tradițională a versificației.

În 1862, Baudelaire a început să aibă coșmaruri și temeri, iar sănătatea i s-a șubrezit brusc. A plecat la Bruxelles să țină o serie de conferințe, dar a avut câteva atacuri cerebrale care s-au finalizat printr-o paralizie parțială. În iulie 1866, mama sa îl aduce în Paris și îl internează în diverse sanatorii pentru tratament.

Pe 31 august, 1867, la 46 de ani, după o lungă agonie, Charles Baudelaire a murit la Paris. Chiar dacă doctorii nu au declarat-o, moartea sa a fost provocată de sifilis.

Posteritatea sa de mare poet era însă asigurată. Poeții timpului Stephane Mallarmé, Paul Verlaine, și Arthur Rimbaud l-au considerat imediat un predecesor. În secolul al XX-lea, gânditori, critici sau poeți celebri cum ar fi Jean-Paul Sartre, Walter Benjamin, Robert Lowell și Seamus Heaney i-au celebrat opera. La noi voulumul poetului Tudor Arghezi, Flori de mucigai a fost influențat de volumul lui Baudelaire, Florile răului.