Anna Ahmatova[Anna_Ahmatova]

Città di residenza: Saint Petersburg - Rusia
Madrelingua


Biografia Anna Ahmatova

Pagina web personale Anna Ahmatova


 L`indirizzo diretto di questo autore é : 

Questi sono i più recenti ai testi di quest' autore:

Questi sono i più recenti ai testi di quest' autore:

Commenti:

Testi iscritti da questo autore nella Biblioteca:

Pagina: 2 : 1

Câteodată trec ceasuri și zile în șir : Vol. „Cele mai frumoase”
Poesia 2018-04-24 (3244 visite)

Către moarte :
Poesia 2015-11-21 (3699 visite)

Comme la fille d'Oedipe... :
Poesia 2009-07-27 (6525 visite)

Creație : Traducere de Valeria Grosu
Poesia 2009-07-05 (8811 visite)

Crucificarea :
Poesia 2015-11-19 (3692 visite)

Cu cărbune-am însemnat, pe coapsa stângă :
Poesia 2015-11-20 (3698 visite)

De ce te prefaci ne-ncetat... : Traducere în limba română de Aureliu Busuioc
Poesia 2009-06-30 (6660 visite)

De simțul simplității și prospețimea cuvintelor :
Poesia 2015-11-20 (3540 visite)

Din ciclul «Pagini din Tașkent» : Vol. „Cele mai frumoase”
Poesia 2018-04-23 (3064 visite)

Ecoul : Traducere de Aura Christi
Poesia 2009-05-14 (7300 visite)

En rêve :
Poesia 2011-07-05 (7707 visite)

Esti singur azi si-mpovarat de tine ... :
Poesia 2005-05-04 (9083 visite)

For Osip Mandelstam :
Poesia 2005-08-03 (8512 visite)

Fragment (variantă) : Vol. „Cele mai frumoase”
Poesia 2018-04-23 (3099 visite)

In Memory of M. B. :
Poesia 2005-05-31 (7011 visite)

La mort du poète :
Poesia 2009-07-27 (8819 visite)

La seconde :
Poesia 2011-07-05 (5959 visite)

La voix de la mémoire :
Poesia 2011-10-26 (6642 visite)

Le courage :
Poesia 2009-07-27 (6834 visite)

Le dernier :
Poesia 2011-10-26 (5696 visite)

Les poèmes :
Poesia 2011-06-25 (7317 visite)

Les yeux ouverts :
Poesia 2011-07-05 (5879 visite)

Lot's Wife :
Poesia 2005-07-25 (7107 visite)

Lumina bate-n auriu :
Poesia 2009-03-23 (6229 visite)

Luna s-a oprit dincolo de heleșteu :
Poesia 2015-11-20 (3519 visite)

L'amour :
Poesia 2009-07-28 (7431 visite)

L’écho :
Poesia 2011-06-25 (7026 visite)

Mai durează, nesfârșit, – ziua grea, de chihlimbar! :
Poesia 2015-11-21 (3540 visite)

Muza : Traducere de Leonida Lari
Poesia 2009-05-15 (8011 visite)

Noi nu vom bea dintr-un pahar vreodata... :
Poesia 2002-09-20 (7796 visite)

O toamnă plânsă ca o văduvă subțire... : Traducere de Aura Christi
Poesia 2009-05-15 (10685 visite)

O, viață fără ziua de mâine! : Traducere de Aura Christi
Poesia 2009-05-15 (7720 visite)

Pe lună nouă, într-o seară... :
Poesia 2005-05-04 (10804 visite)

Petite chanson :
Poesia 2011-06-25 (5711 visite)

Pour de vrai :
Poesia 2011-06-25 (5471 visite)

Promenade :
Poesia 2011-07-04 (6322 visite)

Salcia : Traducere în limba română de Valeria Grosu
Poesia 2009-07-05 (10954 visite)

Séparation :
Poesia 2011-07-04 (7571 visite)

Serment :
Poesia 2009-07-27 (6476 visite)

Si casa, si gradina ta intinsa... :
Poesia 2009-03-25 (5899 visite)

Și cum se-ntâmplă-n zile de ruptură... : Traducere în limba română de Aureliu Busuioc
Poesia 2009-06-30 (9295 visite)

Solitude :
Poesia 2011-07-04 (6385 visite)

Trecură ani : Vol. „Cele mai frumoase”
Poesia 2018-04-24 (3099 visite)

Ultima poezie : Traducere în limba română de Valeria Grosu
Poesia 2009-07-05 (6752 visite)

Vălul des mi-ascundea disperarea :
Poesia 2004-10-15 (9090 visite)

Biografia Anna Ahmatova

Anna Andreyevna Gorenko(1888-1966), poeta de origine rusă, ce a scris sub numele de Anna Akhmatova s-a fost născut în apropiere de Odesa, Ukraina, dar și-a petrecut cea mai mare parte a vieții ei în Saint Petersburg, Rusia. Ea a scris mai întâi volumele de poezii romantice, Vecher(Seara, 1912) și Chyotki(Mătanie, 1914), care au câștigat imediat popularitate și au avut aprecieri critice positive
La Akhmatova motivul poetic este dragostea, în special cea interzisă și dragostea tragică.
La maturitate abordează teme civice, patriotice și religioase în volumele Belaya staya, Podorozhnik( Pătlagină) și Anno Domini MCMXXI(1922).
Această diversitate a temelor abordate a fost greșit interpretată de criticii oficiali ai URSS clasificând-o "burgheză și aristocrată". Mai mult, pornind de la o poezie unde trata două motive: dragostea și Dumnezeu, a fost caracterizată ca fiind jumătate călugăriță și jumătate prostituată. Executarea în 1921 a fostului său soț, Gumilyov, acuzat de participarea la o conspirație antisovietică a complicat și mai mult situația ei.
Din 1923 ea a intrat într-o perioadã de liniște completã izgonire literarã, și nici un volum al ei nu a mai fost publicat în URSS până în 1940. După acest an câteva din poeziile sale au fost publicate în revista literară lunară Zvezda și a publicat un volum, cu selecții din poeziile aparute anterior, sub titlul Iz shesti knig care, după câteva luni, a fost brusc retras de la vânzare și din biblioteci. Cu toate acestea, în Septembrie 1941, în timpul invaziei germane, Akhmatovei i-a fost permis să încurajeze la radio femeile din Leningrad și St. Petersburg. Apoi fost evacuată la Tashkent, unde ea citea din poeziile sale, inspirate de razboi, soldaților răniți aflați în spital. Chiar a și publicat un numãr de poezii inspirate de rãzboi într-un volum mic apărut în Tashkent în 1943. La sfârșitul rãzboiului s-a întors la Leningrad, unde poeziile sale au început sã aparã în revistele și ziarele locale.
În August 1946 a fost cu asprime criticată de CC al partidului comunist pentru erotismul, misticismul(din poeziile ei) și indiferență ei politică. Poezia ei a fost criticatã aspru și ea a fost iarășii a calificată drept prostituatã-cãlugãriță.
În 1950 a încercat o împăcare cu partidul, scriind un numãr de poezii în care îl elogia pe Stalin și comunismul sovietic, sperând la eliberarea fiului ei, Lev Gumilyov, care a fost arestat în 1949 și a exilat la Siberia.
După moartea lui Stalin, Akhmatova a fost încet reabilitatã, și un volum de poezii al ei, incluzând și unele dintre traducerile ei, au fost publicate în 1958. Dupã 1958 un numãr de ediții ale poeziilor ei, incluzând unele dintre eseurile sclipitoare despre Pushkin, au fost republicate în URSS.
Akhmatova a tradus lucrări superbe ale altor poeți și scriitori cum ar fi: Victor Hugo, Rabindranath, Tagore, Giacomo Leopardi, e.t.c.
În 1964, în Italia, i s-a acordat premiul Etna-taormina, ceea ce a însemnat o recunoaștere internațională a valorii poeziei sale, iar în 1965 a primit titlul de doctor onorific la Oxford University.
După moarte faima ei a continuat să crească…